INTERVIU… Teodora Mihăilă este unul dintre puținii tineri care au hotărât să se întoarcă acasă, în Vaslui, și să se implice în comunitate. Are 23 de ani, a terminat Facultatea de Drept din Groningen (Olanda), este președintele “The Community for Youth Education România” și, totodată, secretar general al programului “Vaslui – Capitala Tineretului din România 2025”. Cum au fost anii de studiu în Olanda, ce a determinat-o să se întoarcă acasă și ce face acum, citiți în rândurile următoare, căci Teodora a acceptat să ne povestească despre toate acestea, inclusiv despre provocările la care a trebuit să facă față ca student străin. De asemenea, aceasta ne-a povestit ce presupune proiectul “Vaslui – Capitala Tineretului din România 2025”, dar și cum răspunde criticilor potrivit cărora orașul nu merită titlul obținut pentru că nu oferă suficiente oportunități tinerilor.
Teodora Mihăilă s-a gândit bine înainte să ia decizia de a studia în străinătate. Și-a dorit, în primul rând, să-și testeze capacitatea de a se descurca singură, într-o țară în care nu cunoaște pe nimeni: “Am ales Olanda după lungi crize existențiale, cu inima împăcată în proporție de 90%. Mă durea că las în urmă familia (cu precădere pe sora mea mai mică), prietenii din asociație, mentorii care m-au format. Au existat două motive principale pentru această decizie. Primul a fost dorința de a-mi testa independența, de a mă pune în niște situații cu totul noi din care nimeni nu mă poate “scoate” (și am avut provocări din plin; în anul I a început pandemia). Al doilea, nu la fel de natural… mi se spunea des că locul “copiilor ca mine” acolo e, că dacă tot aleg calea umanismului în detrimentul medicinei, măcar să fiu sigură că fac ceva cu ea, iar calea e, bineînțeles, vestul. Neavând acces la niciun specialist care să mă ajute să iau, măcar, în calcul posibilitatea de a-mi clădi viitorul în România, am ales facultatea din Groningen deoarece recrutau cu interes tineri români”, povestește Teodora. În Groningen a studiat Dreptul și a învățat de la olandezi că studenții nu trebuie să tânjească după nota 10. “Facultatea de Drept pe care am urmat-o eu mi se pare un bun exemplu pe care orice facultate autohtonă de drept ar putea să-l urmeze, măcar până într-un punct, dacă vrea să ajungă în rând cu standardele europene. Am avut ocazia să gust din aproape toate ariile juridice, cu un focus pe provocările emergente în domeniul digital. Pasiunea sinceră născută dintr-o facultate pe care nu o doream 100% sunt drepturile minorilor pe internet, domeniu pe care îmi propun să nu îl abandonez pe viitor. Pe lângă materiile predate, am apreciat accentul pe autonomia studentului de a învăța când și cum vrea el: prezențele nu sunt obligatorii, iar notele se pun doar la finalul modulului, nu prin ascultări și teste. Munca în echipă, iarăși, reprezintă o componentă importantă din reușita academică (deși nu te învață nimeni neapărat cum să o faci). Accesul la servicii de consultanță reprezintă un avantaj. Nu în ultimul rând (acesta poate fi un dezavantaj pentru tinerii români învățați doar cu perfecțiunea academică), nota 10 rar apar, deci n-are sens să tânjești după ea ca la tine-acasă”, povestește Teodora.
Teodora Mihăilă: „N-am știut mereu ce vreau să fac cu viața mea, dar am știut că vreau să includă binele celor din jur”
De asemenea, aceasta povestește și care sunt părțile mai puțin plăcute din viața unui student străin. „Dezavantaje există și ele din plin: de profesor nu prea dai în afara orelor de curs, deci nu te aștepta să fii tratat diferențiat pentru că dai dovadă de interes (cel puțin din experiența mea). Toate facultățile se plătesc integral, iar cele umaniste nu prea beneficiază de burse de niciun fel. Și poate, cel mai important dezavantaj pe care mulți colegi de-ai mei mai tineri încă aleg să îl ignore, este situația înfiorătoare a cazărilor din Olanda, care te obligă să-ți petreci luni în șir, chiar de mai multe ori pe an, dând mailuri și mergând la vizionări care de cele mai multe ori se transformă în refuz (asta de puținele ori când chiar primești răspuns). Cred că aș putea scrie o carte despre asta. Cert este că universitățile par să închidă ochii la cât de stresant poate fi pentru un student internațional să trăiască neîncetat cu frica de a rămâne pe străzi pentru că nu-și permite o cameră (nemobilată) de 700 de euro pe lună, deoarece toate continuă să accepte, fără niciun filtru, studenți est-europeni care abia așteaptă să fugă din țara lor de origine, precum a făcut și subsemnata. În rest, oameni faini (deși cam așezați pentru gustul meu), open-minded, cum s-ar zice (a se citi: nepăsători), și mi-e tare dor să merg cu bicicleta în condiții de siguranță”, spune Teodora. Ce a determinat-o să se întoarcă acasă, în România, dar mai ales în Vaslui? Dorința de a se implica în comunitatea în care a crescut. “N-am știut mereu ce vreau să fac cu viața mea, dar am știut că vreau să includă binele celor din jur. Cum era de așteptat, poți face cel mai mult bine acelora pe care îi înțelegi în profunzimea lor, cu care împarți un trecut, un prezent și, oricât de tare nu voiam să accept, un viitor. După această realizare, tot ce-mi lipsea era să îmi confirm că nu sunt singura care gândește așa, iar tot ce a trebuit să fac a fost să întorc privirea spre acei oameni care au crescut cu mine, ca voluntari, și să aflu că mulți dintre ei iau în calcul să devină la rândul lor antreprenori sociali, lideri de comunități tinere și chiar antreprenori în cel mai clasic sens. De acolo, traiectoria mi-a fost clară. Am luat initial drumul Iașului, nefiind străină de lipsa de oportunități constante culturale și de divertisment din Vaslui (deși că încerc să fiu mereu acolo când ele se întâmplă). În prezent, fac naveta Iași-Vaslui; deși Vasluiul primează în ultimul timp din multe puncte de vedere, tot nu avem un teatru permanent, iar mulți dintre prietenii mei sunt în Iași (cei care n-au plecat încă în Olanda). Pentru a mă susține financiar, în prezent sunt și manager de proiect al conferinței “De Ce Să Votez?”, ce va avea loc în Iași, în preajma alegerilor europarlamentare de pe 9 iunie 2024. Sunt deschisă să vorbesc oricând, cu oricine, despre cum chiar poți activa plătit în domeniul tău de interes ca membru al societății civile, lucru care sper să devină, prin Capitala Tineretului, realitatea câtor mai mulți tineri”, spune Teodora.
“Centrul de Tineret, un spațiu sigur și motivant pentru a-și manifesta creativitatea, ambițiile și visele”
IMPLICATĂ… Teodora Mihăilă a dat și câteva exemple de obiective ale proiectului. “Am să încep cu detaliile Centrului de Tineret, dar precizând din primul moment cât de important este să înțelegem cu toții din prima că acest obiectiv specific este doar o cale către o misiune mult mai mare și nu un scop în sine. Desigur, Centrul este ceva vital dar și ușor de perceput, palpabil dacă vreți, motiv pentru care societatea vasluiană deja începe să-l identifice ca un punct final al mișcării noastre. Sunt aici să infirm această imagine. Centrul de Tineret este un pas necesar, dar absolut firesc într-un oraș ca Vaslui. El va reprezenta pentru tineri un spațiu sigur și motivant pentru a-și manifesta creativitatea, ambițiile și visele. În egală măsură, aici vor găsi suport calificat psihologic, vocațional sau spiritual, dar vor beneficia și de educație suplimentară relevantă nevoilor particulare pe care orice tânăr european al anului 2025 le poate avea. Tehnic vorbind, Centrul de Tineret va avea 430 mp, o sală mare pentru diverse evenimente, o sală de traininguri/educație non-formală, o zonă de relaxare, o zonă de birouri open space, un birou pentru consiliere și o chicinetă pentru lucrătorii din centru și participanții le diversele sale evenimente. Programul ACCED în schimb, ce stă la baza titlului de Capitală, este cu totul altă poveste. Gândit în așa fel încât să poată fi reprodus și ani de zile mai târziu, prin viitoare Federație a Tinerilor din Vaslui, acesta caută să ghideze sau să reorienteze tinerii de toate vârstele din punct de vedere vocațional. Astfel, pe parcursul a 12 luni, vom desfășura diferite cursuri și seminarii practice de descoperire vocațională, pe cele 5 domenii de activitate aferente acronimului ce dă numele acestui program. (Antreprenoriat, Cultură, Civico-Politic, Ecologie, Digital). Aceste activități se desfășoară pe nivele de dificultate, progresiv, iar o dată la 3 luni, va exista câte un eveniment major unde toți participanții de pretutindeni vor lua parte la activități specifice pregătirii și inserției pe piața de muncă. Vom avea astfel la Vaslui târguri de ONG-uri, Universități sau locuri de muncă, dar și specialiști care vor pregăti tinerii pentru acest tip de evenimente. Finalmente, ACCED este și despre starea de bine a comunității, iar în acest sens multiple evenimente de divertisment, sportive sau festivaluri vor avea loc, totul culminând cu cel de-al 10-lea Summit al Tinerilor din România”, explică Teodora.
Teodora: “odată cu câștigarea acestui titlu, vom reuși să schimbăm semnificativ optica societății asupra a ce se poate sau nu realiza cu adevărat la noi în oraș și în regiune”
ACASĂ… Nu în ultimul rând, tânăra a răspuns și criticilor apărute în ultima perioadă, critici potrivit cărora titlul obținut nu este potrivit pentru Vaslui, pentru că mulți tineri pleacă și nu se mai întorc, nu au unde să profeseze, nu au oportunități de a se dezvolta, nu au locuri unde să se distreze. “Am să răspund prin exemple concrete, ele vor vorbi de la sine. M-ați abordat pentru acest interviu, din ce înțeleg, și pentru că am revenit din Olanda, dar eu nu sunt o premieră. Pur și simplu se vorbește mult prea puțin despre numeroasele exemple pozitive care deja există, de câțiva ani, în comunitatea noastră. Iar acestea există nu mai departe de echipa capitalei! Denisa Săvuc, însăși managerul nostru de proiect, este o tânără vasluiancă ce a ales să-și intrerupă pur și simplu studiile la Cluj-Napoca pentru a reveni “acasă”, cum se exprimă ea mereu. Acum este un membru foarte activ al sectorului de tineret și a început o nouă facultate, la Iași, de Științe-Politice, întocmai pentru că în ciuda preconcepțiilor, chiar te ajută această specializare pentru munca ín sectorul civic. Dacă tot vorbim de curaj, Ovidiu Gherasim, consultantul pe comunicare și PR al echipei, a fost poate printre primii tineri români reveniți în țară, din Marea Britanie, după exodul de la finalul anilor 2010. El a revenit în mod specific pentru a-și aduce contribuția la dezvoltarea mișcării de tineret, construind în ultimii 10 ani o comunitate de tineri în care eu însămi am crescut, alături de foarte mulți tineri din Vaslui și nu numai, încă de înainte de a pleca la studii. Ce să mai zicem de Ioan Crețu sau Ciprian Hordilă, care în ciuda nenumăratelor oportunități pe care le-au avut, au ales să rămână în regiune, Ioan întemeindu-și o familie numeroasă aici în oraș și găsind, totuși, timp pentru a contribui la binele comun, iar Ciprian dezvoltând, prin Open Camp Vaslui, probabil, printre cele mai prolifice, neîntrerupte, festivaluri de muzică din România ultimilor 15 ani. Există foarte multe exemple pe care acești oameni vi le pot da la rândul lor, dar așa cum am spus, doar nu se vorbește suficient despre ei. Sunt convinsă că odată cu câștigarea acestui titlu, vom reuși să schimbăm semnificativ optica societății asupra a ce se poate sau nu realiza cu adevărat la noi în oraș și în regiune”, a povestit Teodora.
