Vasluienii au fost mai strânsi la pungã anul acesta
EVENIMENT…În acest sfârsit de sãptãmânã, pe lângã bâlciul anual, vasluienii s-au putut bucura si de Târgul mesterilor populari. Mesterii iscusiti si-au expus “podoabele” spre bucuria privitorilor, însã acestia au fost mai cu arici la buzunar, fatã de alti ani. Expozantii au promis cã se vor întoarce si anul viitor. Pânã atunci, vasluieni si-au fãcut plinul cu oale de lut si vase din ceramicã, cele mai cumpãrate obiecte din târg. Vedeta expozitiei a fost nea’ Ifrim si roata sa de olar cu care a participat la Românii au Talent.
Parcul Copou a rãsunat tot weekendul de muzicã popularã alungând oboseala mesterilor veniti la Vaslui cu cele mai nãstrusnice obiecte, de la oale de lut si linguri de lemn, pânã la podoabe si costume nationale. Veniti din judet si din tarã, mesterii au adus pentru vasluieni obiectele lor traditionale cu adânci conotatii specifice locurilor de bastinã. Lucrate manual cu multã grijã si dragoste, obiectele expuse spre vânzare nu reprezintã doar o simplã podoabã, ci o istorie a fiecãrui mestesug în parte, o poveste cu care erai întâmpinat la fiecare stand. Oalele din ceramicã au avut parte de cel mai mare succes. “Sarmalele ies cel mai bine în oala de ceramicã, unde mai pui cã e si frumoasã? Sunt foarte frumoase toate, mi-as cumpãra de toate, dar nu am unde sã le depozitez. Acum am cumpãrat doar o oalã de sarmale, una de lapte, cãnute mici pentru nepoti si un ghiveci pentru norã. La anul vin iar, dupã altele”, povesteste tanti Maria care a plecat cu mâinile pline de la târg.
Concurs de artã culinarã
Sâmbãtã, pe lângã expozitia de mestesuguri, la prânz a avut loc concursul de artã culinarã. La concurs au participat gospodine din Pogonesti, Solesti si Bãcesti. Acestea au avut de pregãtit pentru juriu trei feluri de mâncare: sarmale, tochiturã moldoveneascã si celebrele poale în brâu. Cu multe emotii farfuriile au fost pregãtite, care mai de care mai încãrcate, de-ti lãsau gura apã. Juriul, nu asa de pretentios ca cel de la Master Chef, a mâncat pe sãturate, multumind organizatorilor care i-au nominalizat. Câstigãtorii au fost “Rãzesii din Pogonesti”, care au pregãtit cea mai bunã tochiturã moldoveneascã. Spre surprinderea tuturor, gospodina care a pregãtit tochitura era de fapt un bãrbat. Ionel Iordache ne-a spus secretul tochiturii sale câstigãtoare: “Tochitura mea are în compozitie doar carne si organe de porc, pe lângã aceasta se mai adaugã arome naturale, legumele si putin vin. Ea contine numai spate de porc, ficat si rinichi de porc. Spatele de porc tãiat mãrunt se pune într-o oala de tuci la chirostiu. Pe focul potrivit se lasã la fiert 30 de minute, dupã se adaugã rinichiul tãiat cubulete, iar ficatul putin mai târzior deoarece fierbe foarte repede. Se cãlesc cam patru, cinci cepe si apoi se adaugã bulionul, pe care noi îl facem în gospodãrie, nu din magazin. În momentul în care ficatul si-a schimbat culoare se pun condimentele, piper negru, boia de ardei tot de noi fãcutã, iar dupã vreo zece minute se adaugã putin vin. Tochitura are multe secrete, dar vi-l spun pe cel mai mare, este nevoie de usturoi, dar nu usturoi albit cu substante chimice adus de comerciati din Chin,a ci usturoiul nostru din grãdinã”.
Atmosfera întretinutã de ansamblul “Mugurel” si Mihai Ciobanu.
În utima zi de târg, atmosfera a fost întretinutã de cãtre Grupul Folcloric “Mugurel”, care împlineste 15 ani de la înfiintare. Invitatul de onoare al targului a fost Mihai Ciobanu din Republica Moldova. Cei mai impresionati de vocea lui au fost vasluienii trecuti de prima tinerete, care au uitat de vârstã si s-au prins într-o horã de toatã frumusetea, pãreau toti de 20 de ani. Mihai Ciobanu a avut si cadouri pentru cei mai curajosi care au spart gheata la horã, acesta le-a dãruit câte un CD cu piesele lui. Târgul mesterilor populari revine anul viitor tot în aceastã perioadã, mesterii îsi vor da din nou întãlnire în Parcul Copou, unde vor aduce din nou mestesuguri pentru vasluieni.
Roata olarului de la “Românii au talent” a venit si la Vaslui
EXPERTUL…Dumitru Ifrim învârte la roata olarului de când era mic, a “furat” meseria de la tatãl sãu si de atunci nu a mai lãsat roata deoparte. “Am învãtat de la tatãl meu la vârsta de 17 ani, pe ascuns, îmi era rusine sã învârt de fatã cu el la roata. Mã gândeam cã nu-mi iese si va râde de mine. Am învãtat când pleca el de acasã, luam o bucatã de lut si învârteam în fiecare zi, la scurt timp am învãtat. Într-o zi tata m-a întrebat dacã nu vreau sã mã învete la roatã, i-am spus cã eu deja stiu si i-am arãtat, am fãcut o oalã de lapte, asta am vrut eu sã fac prima datã. Acum sunt 17 ani de când merg la târguri, tata a îmbãtrânit si nu mai poate, dar eu duc traditia mai departe. Roata o am de la tata, si împreunã cu el am fost la “Românii au talent” unde am fãcut obiecte pentru masa de searã, douã farfurii, o vazã pentru flori, douã pahare si un sfesnic. Juriul a fost încântat, am primit cei patru de “da” si ne-am calificat în etapa urmãtoare. Din pãcate nu am putut sã mã prezint, am fost plecat din tarã. E o meserie foarte frumoasã, mã duc în tabere pentru copii unde îi învãt arta olãritului. Sunt foarte încântati, copiii. Nu se face avere din olãrit. E ca si cum ai un salariu în casã. Sunt multe cheltuieli: transport si lemnele. Am un cuptor mare acasã, construit de noi din vãlãtuci cum se fãceau casele acum mult timp. E încãpãtor, încap cam 400 – 500 de piese odatã, iar timpul cât stau la copt e mare, între 8 si 12 ore. În acest timp se consumã un metru cub si ceva de lemne. Vã dati seama cã sunt costuri”, a împãrtãsit cu noi din secretele olãritului Ifrim Dumitru.