Târgul meșterilor populari, în inima Copoului

TRADIȚII… O nouă ediție a Târgului de meșteri populari se desfășoară, în acest weekend, în Parcul Copou. Vasluienii pot admira și cumpăra o sumedenie de obiecte tradiționale, lucrate manual: vase din lut, sculpturi din lemn, tablouri, icoane, costume populare, dar și produse apicole, turtă dulce, dulcețuri și alte bunătăți. Toate sunt realizate de meșteri adevărați, veniți din diferite zone ale țării. Printre ei se numără Floarea Cosmi, ultima opincăreasă din Bistrița-Năsăud, Constantin Ciubotărița din Botoșani, declarat Tezaur Uman Viu, Victoria și Vitalie Parlui din Chișinău, Rodion Stoian din Bacău, Stan Dănuță din Botoșani, Alina Iorga din Vâlcea, Florin Cramariuc din Suceava, Petru Maxîm din Botoșani. De asemenea, sunt prezenți și meșterii populari din județ: Mircea și Mariana Tofan, Florin Balan, asociațiile meșteșugărești ,,Răzeșii” din Pogonești, ,,Bujorii” din Laza și Ansamblul „Soleștenii”.

Ca atmosfera să fie completă, programul târgului include și spectacole de muzică populară. Mariana Stoica, Delia Gandore și Angelica Flutur au cântat și i-au încântat pe vasluieni sâmbătă seara. S-a lăsat cu joc și voie bună în inima Copoului.

Duminică va avea loc un alt spectacol, de data aceasta al ansamblurilor „Hora Vasluiului” și „Trandafir de la Moldova”, cărora li se va alătura celebra artistă de muzică populară Mioara Velicu. Târgul este deschis până duminică după-amiază, astfel că, dacă doriți să îi treceți pragul, trebuie să vă grăbiți.

Meșterul Petru Maxîm: „Târgul este de o calitate superioară, nu sunt comercianți, ci doar meșteri care chiar lucrează cu mâinile”

Majoritatea meșterilor populari prezenți la această ediție au mai fost la Vaslui. Revin cu drag ori de câte ori sunt invitați pentru că au fost primiți cu căldură atât de organizatori, cât și de clienți: „Noi venim aproape în fiecare an. S-a mai întâmplat să se suprapună cu Târgul de la Sibiu, unde mergem în mod permanent, pentru că avem o colaborare cu Muzeul Astra. Ne-am extins familia, astfel că, pe viitor, dacă se va mai întâmpla să se suprapună, o parte din familie va merge la Sibiu, iar cealaltă parte, la Vaslui. În ultima perioadă, se organizează multe evenimente pe această temă (n.r. tradiții românești), dar doar unele dinte ele sunt calificate la un nivel superior. La acest nivel este și Vasluiul. Târgul este de o calitate superioară, nu sunt comercianți, ci doar meșteri care chiar lucrează cu mâinile: coase, împletește, țese, olărit, lucrează cu piele etc”, ne-a declarat Petru Maxîm, meșter ceramist. „Eu lucrez la ceramică inspirată după cultura Cucuteni, dar și ceramică artistică, pentru că trebuie să ne autofinanțăm. Pentru ceramica de Cucuteni, avem o gamă restrânsă, dar nu este utilitară, este o ceramică care se adresează în general cunoscătorilor, specialiștilor și celor ce cunosc neoliticul: de la formele grafice, specifice cucutenilor, sunt și formele grafice – spirala, coloană, unghiul… Dar noi le dăm obiectelor o linie personală. În ceea ce privește ceramica artistică, lucrăm diverse obiecte, printre care și busturi de mici dimensiuni ale unor personalități din istorie și literatură: Ștefan cel Mare, Ion Creangă, Alexandru Ioan Cuza etc. Un bust de acest tip se așază foarte bine într-o bibliotecă. Încercăm să practicăm prețuri accesibile pentru fiecare”, a declarant meșterul Petru Maxîm.

Badea Costică de la Joldești și căciulile sale dacice

La târg îl veți întâlni și pe Constantin Ciubotărița din Botoșani, declarat de Ministerul Culturii Tezaur Uman Viu. „Vin de câțiva ani buni aici și nu am nimic de obiectat, sunt printre moldoveni, iar moldovenii cu moldovenii se înțeleg bine. De când vin, nu am auzit pe nimeni să fie nemulțumit de vreo ceva. Vorbesc pe cinstite. Organizarea este bună, nu spun foarte bună, ca să nu aud vorbe după aceea vorbe că lauda nu miroase a bine. E un târg adevărat, cu meșteri autentici, toți sunt producători, iar tot ce pun pe masa e făcut de ei”, ne-a spus Constantin Ciubotărița din Botoșani sau, cum i se mai spune, Badea Costică de la Joldești. „Joldești este satul bunicii lui Eminescu de pe mama. Eu vreau să-l promovez nu doar pe Mihai Eminescu, ci și satul, comuna, întreg județul Botoșani. Am deprins meșteșugul acestor căciciul din blană naturală de oaie de la tatăl meu, de fapt sunt la a cincea generație de meșteri populari. Am încercat să vin și cu ceva nou și am făcut această căciulă pe care am numit-o „ochiul soacrei”. De fapt, am făcut mai multe căciuli, cu un benchi (n.r. un mic semn negru), cu două-trei, le-am pus pe o masă și am observat că atunci când mișcam, parcă se uita după mine. De asta le-am numit „ochiul soacrei”. Am făcut și căciuli dacice, cu acest semn, care, din ceea ce am înțeles simbolizează sabia, dar am și lucruri complementare din piele – curele, portofele, brelocuri etc”, ne-a mai spus Badea Costică de la Joldești.