Superstiţii de Paşte. Tradiţii precreştine, vechi de mii de ani, preluate de la iudei sau chinezi, au fost adaptate şi îmbogăţite. Astăzi, ele fac parte integrantă din tradiţiile poporului român. Mielul este alimentul pascal cu cea mai veche tradiţie. Îşi are originea în perioada de dinaintea eliberării evreilor din robie.
Superstiţii de Paşte. Când Faraonul nu i-a lăsat pe iudei să plece spre Pământul Făgăduinţei, Dumnezeu a trimis asupra Egiptului cele zece plăgi. Cea mai cumplită a fost moartea celor întâi născuţi. Pentru că evreii să fie feriţi de plagă, Dumnezeu le-a cerut că fiecare familie să taie câte un miel, să ungă cu sângele lui pragurile uşilor şi ferestrelor, iar carnea să o mănânce friptă în foc, împreună cu azima (pâine nedospită) şi ierburi amare. Pentru creştini, mielul simbolizează sacrificiul lui Hristos pentru eliberarea omului din jugul păcatului.
Superstiţii de Paşte. Azima (pască evreiască) a evoluat până la pască românească. Are aluat pufos de cozonac, brânză grasă de vaci, ouă, stafide, smântână, rom. De obicei, această are formă rotundă, deoarece se crede că scutecele lui Hristos au fost rotunde. Deasupra se aşază un colac împletit în trei (simbol al Sfintei Treimi, rotund, deci infinit) şi o cruce.
Citeste mai mult pe REALITATEA.NET: http://www.realitatea.net/superstitii-de-paste-alimentul-care-nu-trebuie-sa-lipseasca-de-pe-masa-de-paste-aduce-mare-ghinion_1928931.html#ixzz46wtlsn6k
Follow us: @realitatea on Twitter
