Gata, au venit rezultatele recensãmântului
OFICIAL Ani de-a rândul, s-a spus cã judetul Vaslui numãrã în jur de 450.000 de suflete, desi, de la an la an, am asistat la o depopulare masivã a oraselor si comunelor, familii întregi plecând în Europa, la muncã. Datele recensãmântului general din 2011, fãcute publice în urmã cu câteva zile, aratã cã în judet sunt mai putin de 400.000 de locuitori, zeci de mii de vasluieni fiind plecati în tarã sau în strãinãtate. Cele douã mari municipii ale judetului, Vaslui si Bârlad, au fost cele mai afectate de criza economicã, între 15 si 20.000 de oameni pãrãsind cele douã orase în ultimii 20 de ani.
Datele oficiale ale recensãmântului aratã cã populatia stabilã a scãzut cu peste 59 de mii de persoane fatã de acum zece ani, când a mai fost un recensãmânt similar. Deschiderea granitelor Uniunii Europene pentru români i-a fãcut pe vasluieni sã fugã dintr-un judet fãrã perspective economice. Asa se face cã, în 2011, în judet mai locuiau doar 395.499 persoane, din care în jur de 200 de mii sunt femei. Desi, la Revolutie, Vasluiul avea cei mai multi locuitori dintre cele trei municipii, cu peste 80 de mii de persoane, acum s-a ajuns ca Bârladul sã fie cel mai mare oras al judetului, cu 55.800 de locuitori, în timp ce în resedinta de judet mai sunt 55.400. Si la Husi s-a înregistrat o scãdere vizibilã a populatiei, fatã de 33.000 de locuitori, în 1989, locuind acum ceva mai mult de 26.000 de persoane. La nivel de comune, cum era de asteptat, Zorleniul rãmâne cea mai mare localitate ruralã, cu 8.595 de persoane, urmatã de Banca – 5.389 persoane, Stãnilesti – 5.117 persoane, Fãlciu – 5.103 persoane, Dragomiresti – 4.900 persoane, Berezeni – 4.780 persoane sau Puiesti – 4.661 persoane. La polul opus, comune ca Bogdãnita sau Ibãnesti, comune nou-înfiintate, au sub 1.500 de locuitori.
Rromii sunt tot mai multi în judet
Vasluiul este un judet eminamente agrar, în care majoritatea populatiei trãieste în mediul rural. Recensãmântul general din 2011 a demonstrat cã în orase si municipii mai locuiesc doar 153.000 de persoane, fatã de 200.000, câte erau în decembrie 1989. Mare parte din populatia din orase a plecat la tarã, dupã ce fabricile s-au închis, sau la muncã în Italia, Spania, Anglia, Franta. Interesant este cã aproape 20% din populatia stabilã a judetului este formatã din copii cu vârste de pânã la 14 ani, în timp ce 11% au între 15 si 24 de ani. Judetul Vaslui îsi pãstreazã renumele de „cel mai fertil judet al tãrii”, cum era cunoscut înainte de 1989, când aici se nãsteau cei mai multi copii dintre toate judetele. Recensãmântul a mai demonstrat cã 98,33% din populatie este formatã din români, în timp ce rromi s-au declarat doar 5.900 de persoane. „Fatã de recensãmântul din 2002, s-a înregistrat o crestere a ponderii populatiei de etnie rromã, de la 1,07% la 1,59%”, constatã cei de la Institutul National de Statisticã. În judet mai sunt 83 de rusi lipoveni, 22 de greci, 18 italieni, 14 evrei si 13 germani.
40% dintre vasluieni nu au fost cãsãtoriti niciodatã!
Recensãmântul a mai arãtat un lucru interesant. 39,99% dintre vasluieni nu au fost cãsãtoriti niciodatã, în timp ce sunt cãsãtoriti 92.700 de bãrbati si 92.900 de femei. Vãduvele reprezintã un procent important în judet, aproape 10%.
