Nu toate sunt bune si frumoase!
Alina Bodescu este o tânãrã fermierã din comuna Tanacu. La fel ca majoritatea antreprenorilor din mediul rural, a vãzut în accesarea fondurilor europene o mânã cereascã pentru startul unei afaceri în domenul agricol. Si-a sacrificat viitorul, împrumutându-se la bãnci pentru a obtine cofinantarea proiectului. Acum regretã pasul fãcut din cauza modului în care statul român „ajutã” tinerii fermieri. „Birocratia si hãrtuirea sunt principalele motive pentru care mi-am pierdut tot elanul. Statul în loc sã ne sprijine, mai mult ne pune bete în roate. Nu acelasi lucru se întâmplã si cu strãinii care vin sã investeascã la noi în tarã, ceea ce mã face sã mã întreb dacã România vrea într-adevãr sã se dezvolte în acest domeniu.”
Pe mãsura 1.2.1 – Modernizarea exploatatiilor agricole, Alina a obtinut o cofinantare de 41.800 de euro din partea Uniunii Europene. A mai pus încã pe atât cu ajutorul unui împrumut bancar si si-a achizitionat o masinã de erbicidat si o semãnãtoare cu prãsitoare. Acum regretã investitiile fãcute. „Fondurile europene sunt bune, dar nu se pliazã pe functionarea statului român. Fermierul nostru nu e deloc sprijinit de stat. Ba mai mult, impresia e cã se încearcã sã ni se punã bete în roate. Probabil, obiectivul final este acapararea agriculturii românesti de cãtre strãini. Altfel nu se explicã cum ei au atâtea facilitãti la noi în tarã, iar noi suntem hãituiti la tot pasul. Degeaba încercãm noi sã ne dezvoltãm, degeaba ne sprijinã Uniunea Europeanã dacã cel mai important partener al nostru, statul român, ne vrea scosi din ecuatie. Sã vã dau douã exemple. Prin întreprinderea individualã pe care am înfiintat-o la Tanacu am creat locuri de muncã. Prin urmare plãtim taxe si impozite la stat! Cum ne apreciazã statul pentru asta? În primul rând, ne trimite pe cap tot felul de controale. Gardã de mediu, DSP, DSV, toti vin sã ne verifice, spunându-ne cã trebuie sã avem conditii identice cu fermierii din strãinãtate. Ce nu pricep ei e cã vesticii au cel putin douã-trei generatii de fermieri în spate care au lucrat cu aceste fonduri. Noi suntem abia la început de drum. Nu-i intereseazã lucrul ãsta. Amenzi peste amenzi. Al doilea exemplu care dovedeste cât de mult mã „sprijinã” pe mine statul. În perioada 2013-2014 am avut patru cazuri de furt de pe culturile noastre. I-am prins pe hoti, i-am dus la Politie. Stiti ce s-a întâmplat acolo? Absolut nimic! Nu le-a dat nici mãcar o amendã contraventionalã ca sã-i linisteascã. Au motivat cã paguba e micã. Ce ar trebui sã fac eu în cazul ãsta? Sã mã fac sperietoare sã stau toatã ziua pe deal sã-mi pãzesc culturile? Asta se întâmplã la noi în tarã. Cei care vor sã facã ceva sunt amendati si hãituiti, iar hotii sunt încurajati”, a spus Alina.
Seceta a cauzat pierderi însemnate
Cu cele douã utilaje cumpãrate din fondurile europene, Alina lucreazã aproape 235 de hectare de pãmânt pe raza comunei Tanacu. Are culturi de floarea soarelui, grâu, porumb, însã despre câstiguri în acest an nici nu poate fi vorba. „Chiar vorbeam zilele trecute cu un apropiat cã anul trecut am avut o medie de 8 tone de porumb la hectar, iar kilogramul se vindea cu 40 de bani. Anul ãsta media este de 3 tone la hectar, iar kilogramul se vinde cu 57 de bani. Pierderile sunt foarte mari, iar dacã mai punem si ratele la bãnci pe care trebuie sã le plãtim, rezultã un an 2015 dezastruos pentru noi”, a mai spus tânãra.
