CONSULTARE… Vasluienii sunt invitati sã-si spunã opinia cu privire la strategia de dezvoltare a judetului pe urmãtorii sase ani. Potrivit documentului, au fost testate trei scenarii potentiale de dezvoltare: scenariul nr. 1 – judet preponderent agricol si rural, scenariul nr. 2 – judet dezvoltat în jurul unui singur oras polarizator – municipiul Vaslui si scenariul nr. 3 – judet policentric si competitiv. Scenariul considerat optim de cãtre consultant este scenariul nr. 3, adicã un scenariu de dezvoltare potrivit cãruia, în 2027, 72% dintre drumurile din judet ar trebui sã fie modernizate, rata abandonului scolar va fi de doar 1% si doar 3% din populatia rezidentã va fi beneficiarã a ajutorului social. De asemenea, 65% din populatia rezidentã a judetului ar trebui sã fie conectatã la retele de alimentare cu apã si 50% din populatia rezidentã a judetului conectatã la retele de canalizare. Dacã într-adevãr Vasluiul va arãta asa în 2027, rãmâne de vãzut, cãci istoria ne-a arãtat cã nu tot ceea ce este scris se si realizeazã. Pânã atunci, însã, vasluienii cu simt civic sunt îndemnati sã consulte strategia de dezvoltare, disponibilã pe site-ul Consiliului Judetean Vaslui, si sã trimitã completãri, observatii si sugestii pânã pe 21 august.
Pentru a realiza aceastã strategie de dezvoltare socio-economicã, Consiliul Judeteanã deruleazã proiectul „Planificare strategicã pentru dezvoltarea durabilã a judetului Vaslui”. Obiectivul general al acestuia este dezvoltarea capacitãtii de formulare a politicilor publice de cãtre Consiliul Judetean Vaslui pentru dezvoltarea economicã si socialã a judetului, prin implementarea unui proces participativ de planificare strategicã. „Principalul rezultat asteptat al proiectului este elaborarea Strategiei de Dezvoltare Economico-Socialã a judetului Vaslui cu orizontul de timp 2021-2027. Mentionãm cã în procesul de elaborare a documentului au fost derulate în lunile iunie si iulie 2020 mai multe grupuri de lucru sectoriale, fiind colectat un feedback valoros din partea participantilor. Contributia dumneavoastrã în vederea finalizãrii documentului si a obtinerii unei strategii care sã rãspundã nevoilor reale ale judetului este una esentialã. În acest sens, vã rugãm sã aveti amabilitatea de a parcurge Strategia (în varianta sa de sintezã) si de a ne transmite completãrile, observatiile si sugestiile dumneavoastrã pânã pe data de 21.08.2020, la adresa de e-mail: consiliu@cjvs.eu”, se aratã în anuntul Consiliului Judetean Vaslui.
„Vasluiul nu are masa criticã necesarã pentru a antrena dezvoltarea întregului judet”
Potrivit draftului aflat în consultare publicã, scenariul considerat optim – scenariul nr. 3 – este unul de echilibru între celelalte douã scenarii, în sensul cã acceptã limitãrile acestora: „pe de o parte, resursele de care dispune si pe care le poate atrage judetul pânã în anul 2027 nu poate rezolva problemele de bazã ale tuturor celor peste 400 de sate, iar în cazul multora dintre acestea investitiile nici nu se mai justificã, pentru cã sunt într-un proces de depopulare aproape imposibil de stopat în contextul demografic national si european; pe de altã parte, acesta acceptã faptul cã municipiul Vaslui (inclusiv zona sa metropolitanã / urbanã functionalã) nu are masa criticã necesarã pentru a antrena dezvoltarea întregului judet, asa cum se întâmplã în Iasi, Galati sau chiar Bacãu. Conform acestui scenariu, investitiile publice ar trebui dirijate cãtre un numãr mai mare, dar limitat de UAT-uri din judet, acceptând realitatea trendurilor demografice actuale (scãderea natalitãtii, cresterea sperantei de viatã, migratie internã si externã) care vor conduce la o îmbãtrânire tot mai accentuatã a populatiei si, implicit, la scãderea acesteia, cu precãdere în zonele rurale. Chiar si în ipoteza limitãrii migratiei în viitor si a întoarcerii unei bune pãrti din forta de muncã plecatã în strãinãtate, ponderea tot mai redusã a populatiei sub 30 de ani (adicã cei nãscuti dupã 1990) nu mai poate asigura o crestere a natalitãtii care sã compenseze avansul îmbãtrânirii demografice. Acest lucru va însemna nevoia de a adapta infrastructura si serviciile publice, mai ales în mediul rural, o populatie tot mai putin numeroasã si mai vârstnicã. În acest context, prioritizarea si eficientizarea investitiilor publice devine coloana vertebralã a tuturor investitiilor publice realizate în judet. De altfel, programele europene abordeazã deja, spre deosebire de cele guvernamentale, prin focalizarea interventiilor (de ex. un singur depozit de deseuri ecologic / judet, sisteme de canalizare si epurare a apelor uzate doar în aglomerãrile cu peste 2.000 de locuitori echivalenti, prioritizarea scolilor reabilitate functie de dinamica populatiei scolare etc.)”, se aratã în draftul strategiei de dezvoltare.
Comune ca Vetrisoara si Ivãnesti, centre de echilibru la nivelul întregului teritoriului judetean
De asemenea, acest scenariu vine si în întâmpinarea propunerii legislative de actualizare a Sectiunii IV-a din Planul de Amenajare a Teritoriului National, care „propune comasarea comunelor cu o populatie mai micã de 1.500 de locuitori, al cãror numãr va continua sã creascã si la nivel judetean, respectiv retrogradarea municipiilor si oraselor care nu mai îndeplinesc standardele minimale pentru acest statut (municipiul Husi si orasele Negresti si Murgeni fiind direct expuse). Asadar, în acest scenariu investitiile publice sunt concentrate în UAT-urile urbane si rurale din judet în care existã o masã criticã de populatie deservitã, cu o dinamicã demograficã si economicã peste medie – care sã permitã suportarea costurilor de utilizare si mentenantã a investitiilor si serviciilor respective, care au deja functiuni de deservire microregionalã (de ex. licee si scoli profesionale, spitale, centre de permanentã medicalã, centre sociale, agenti economici care genereazã un numãr mare de locuri de muncã si navetism din zonele înconjurãtoare, care sunt amplasate în zona transfrontalierã cu Republica Moldova etc.). În aceastã categoria ar intra cele trei municipii, douã orase si o serie de comune, precum: Drânceni, Fãlciu, Vetrisoara, Dragomiresti, Puiesti, Codãesti, Zorleni, Banca, Stãnilesti, Bãcesti, Berezeni, Duda-Epureni, Ivãnesti, Pãdureni, Vãleni, Dumesti, Bãcani, Bogdãnesti, Iana, Lipovãt, Osesti, Perieni, Pungesti, Rebricea, Rosiesti, Solesti, Tãcuta, Todiresti, Tutova, Voinesti. Impactul scontat este cã aceste UAT-uri vor functiona ca centre de echilibru la nivelul întregului teritoriu judetean, atrãgând dezvoltare economicã si o mai eficientã deservire cu servicii publice în jurul lor. Limitãrile acestui scenariu sunt date de faptul cã pentru comunele care nu au o masã criticã de populatie si/sau au o populatie îmbãtrânitã, lipsite de functii sau activitãti care sã atragã populatia din jur, vor fi alocate doar fonduri guvernamentale si judetene pentru întretinerea si operarea investitiilor existente, fãrã a mai fi initiate noi investitiile publice de amploare”, se mai aratã în draftul strategiei de dezvoltare.
