Consiliul National Anticoruptie a retinut recent managerul unei companii de asigurare autohtone si un angajat al Biroului National al Asigurãrilor de Autovehicule (BNAA).
Cei doi au creat o schemã de obtinere a unor surse financiare substantiale din partea companiilor strãine, care plãteau despãgubiri proprietarilor de autovehicule ce nimereau în accidente înscenate. Mai mult, pentru a asigura credibilitatea datelor, autorii schemei au implicat si un colaborator al Politiei rutiere.
Autorul accidentului îsi recunostea imediat vina
Prima etapã a schemei consta în organizarea unui accident fictiv. Se identificau masini avariate pe teritoriul R. Moldova, care participaserã în alte accidente. O altã persoanã, care aducea o masinã procuratã în România, Bulgaria, Elvetia sau alt stat, înscena un accident. „Nu era vorba de un accident direct. Vehiculul cu numere strãine provoca o situatie în care masina avariatã se lovea de bordurã sau de un obstacol. Vinovatul, care era de obicei tot cetãtean moldovean, îsi recunostea imediat vina, iar Politia rutierã întocmea un proces-verbal si înregistra oficial cazul”, explicã Adrian Cocimar, ofiter superior de investigatie pe cazuri exceptionale al Serviciului prevenire si combatere a spãlãrii banilor din cadrul CNA.
Masini noi în realitate, iar pe hârtie fãcute zob
Autoturismele cu numere strãine erau asigurate prin intermediul sistemului de asigurare internationalã „Cartea Verde”. Acesta presupune cã o companie de asigurãri de peste hotare încheie un contract cu o companie localã, parte a aceluiasi sistem, care, la rândul ei, regularizeazã daunele pe teritoriul R. Moldova. Compania de asigurãri localã implicatã în schemã trebuia sã verifice dacã proprietarul masinii strãine era vinovat de accident, sã adune toate documentele referitoare la caz si, ulterior, prin intermediul BNAA, sã transmitã dosarul cãtre compania de asigurãri strãinã. „La dosarul de documente se anexau si pozele autoturismului. De obicei, erau fotografiate alte masini pe care se atasa numãrul autoturismului asa-zis avariat”, spune Adrian Cocimar. Daunele indicate erau destul de impunãtoare: de la 20 mii de euro pânã la 40 de mii de euro, dacã era vorba de o masinã de lux imposibil de reparat. Compania strãinã nu bãnuia nimic, având încredere în partener. „Ulterior, banii plãtiti pentru despãgubiri companiei de asigurãri erau transferati pe conturi care apartineau unor persoane fizice, cetãteni ai R. Moldova. Uneori ele nici nu se aflau în tarã”, sustine ofiterul CNA. Pe lângã managerul companiei de asigurãri si reprezentantul BNAA, CNA a mai identificat un colaborator al Politiei rutiere care ar fi implicat în schema de spãlare a banilor. Acum, el conlucreazã cu organele de urmãrire penalã. Dacã va fi demonstratã vinovãtia lor, cei retinuti riscã o pedeapsã de la cinci pânã la zece ani de închisoare. Potrivit CNA, s-a pornit deocamdatã urmãrirea penalã pe un singur caz, iar pentru alte cazuri se adunã informatii.
Totul se bazeazã pe încredere
În R. Moldova existã sase companii de asigurãri care fac parte din sistemul international „Cartea Verde”. Potrivit expertilor din acest domeniu, asemenea cazuri lovesc, înainte de toate, în imaginea companiilor moldovenesti. „E o situatie foarte gravã, pentru cã R. Moldova ar putea fi exclusã din sistemul „Cartea Verde” si atunci companiile vor rãmâne fãrã realizarea politelor, iar clientii nostri – fãrã acoperirea riscului peste hotare. Sistemul de asigurãri „Cartea Verde” se bazeazã pe încredere; prin urmare e foarte greu ca o companie strãinã sã depisteze pe teritoriul unui stat unele fraude”, a declarat Oleg Boian, reprezentantul unei prestigioase companii de asigurãri din R. Moldova.
Fraude de un milion de euro în UE
În Europa, fenomenul fraudelor în asigurãri este în scãdere, de vreme ce companiile iau mãsuri tot mai dure de verificare a dosarelor de despãgubire. În România, de exemplu, valoarea dosarelor respinse de la plata daunelor din motive de fraudã a depãsit un milion de euro în 2012. Faptul cã majoritatea companiilor mari de asigurãri nu au filiale în R. Moldova, deci le este mai greu sã verifice autenticitatea dosarelor, i-a determinat pe unii dintre practicantii acestui gen de escrocherie sã treacã Prutul.
