Viticultura vrînceană trece printr-un nou cutremur, după ce Guvernul a decis să le ceară garanţii podgorenilor care vor să mai producă vin u AMR –ul este de nouă zile, timp în care proprietarii de crame trebuie facă rost de sume de pînă la 25.000 de euro pentru a putea exista în continuare u producătorii spun că modificarea recentă a Codului Fiscal a fost făcută în cîrdăşie cu marii producători de vin, cu scopul de a elimina de pe piaţă micii concurenţi u „Nici în anii 50, cu ruşii deasupra capului, nu s-au pus atîtea taxe pe ţăran”,spun cei de la Federaţia Viticultorilor din Vrancea
Guvernul Romaniei a introdus în Codul Fiscal condiţii draconice pentru micii producători de vin, dar uşor de îndeplinit pentru cei mari. Cine are o capacitate de de producţie de pînă la 5.000 hl trebuie să aibă capital social minim de 25.000 de lei şi să depună o garanţie de 5.000 de euro. Pentru cei care depăşesc această capacitate sumele se dublează. În timp ce proprietarii de mici crame nu au de unde scoate aceşti bani, pentru marii producători nu este nici o dificultate. Reprezentanţii viticultorilor acuză că modificările Codului Fiscal au fost făcute pentru a-i scoate de pe piaţă şi a-i lăsa doar pe marii jucători din domeniu să facă regulile.
Actuala putere îşi poate aroga cu succes titlul de „gropar” al viticulturii. Podgorenii au reuşit să treacă de perioada pesediştilor care vroiau să împiedice vînzarea strugurilor în alte judeţe, de gerurile care în ultimii au împuţinat drastic producţiile, dar cu greu este de crezut că vor supravieţui încrengăturii de reglementări fiscale care îi falimentează şi îi lasă pe piaţă doar pe marii producători. Viticultorii care vor să-şi înfiinţeze crame pentru a cîştiga o pîine din agricultură sau care au deja înfiinţate astfel de afaceri trebuie să scoată din buzunar zeci de mii de euro pentru a putea funcţiona în continuare. În timp ce în alte domenii nu se pune nici o condiţie, pentru o cramă viticolă este nevoie acum de un capital social minim de peste 5.000 euro. Culmea este că vinul are acciză zero, dar statul cerere o garanţie şi pentru acest lucru, 5.000 de euro sau de 10.000 de euro, în funcţie de capacitatea de producţie. Deşi un podgorean nu are cum să prejudicieze bugetul pentru că la vin nu sînt accize, totuşi i se cer garanţii, la fel cum se întîmplă la alcool sau la combustibil. Cel mai probabil, toate micile crame existente în Vrancea vor fi închise pentru că proprietarii lor nu vor putea face rost de bani pînă la sfîrşitul acestei luni, iar altele noi nu vor mai putea apare din acest motiv.
Viticultorii trebuie sa gaseasca in cateva zile 25.000 de euro
Hotărîrea de înmormîntare a viticulturii poartă numărul 50 şi a fost emisă în luna ianuarie pentru a completa Codul Fiscal. Potrivit acesteia, persoanele care intenţionează să fie autorizate ca antrepozitari autorizaţi pentru producţie de produse accizabile trebuie să prezinte dovada constituirii capitalului social subscris şi vărsat minim stabilit pe categorii de produse accizabile. Pentru producţia de vinuri de maximum 5.000 hl pe an suma este de 25.000 lei, iar peste acest prag de 50.000 lei. Ministerul Finanţelor a cerut garanţie şi pentru faptul că vinul este produs accizabil, cu toate că nivelul accizei este zero. Pentru o producţie de pînă la 5.000 hl garanţia este de 5.000 de euro, iar pentru ce se depăşeşte suma urcă la 10.000 de euro. Un lucru de neînţeles pentru viticultori este faptul că specialiştii Ministerul Finanţelor aplică aceste reglementări nu la producţia de vin obţinută, ci la capacitatea de producţie, care nu este aproape niciodată atinsă. Or, foarte multe crame din podgoria Vrancea depăşesc pe hîrtie capacitatea de 5.000 hl, astfel încît trebuie să scoată din buzunar aproape 1 miliard de lei vechi pentru a completa capitalul social minim şi pentru a constitui garanţia impusă.
„Ministerul Finanţelor face jocurile marilor producători”
Proprietarii de crame care au scos din buzunar cateva milioane de lei vechi pentru a-şi face societăţi comerciale, minimul cerut de lege pentru că nu aveau bani la început, sînt puşi acum în faţa unei situaţii imposibile deoarece nu au de unde să facă rost pînă la finalul acestei luni de cîteva zeci de mii de euro. „Este golăneala Ministerului Finanţelor, a unei clici care face jocurile marilor producători. Scopul lor este să rămînă doar cinci – şase producători pe piaţă şi nu mai fie cei mici, ca mine. Cam 3% – 4% din producţia de vin aparţine marilor producători, restul se găseşte la populaţie şi ceilalţi producători. Nici în anii 50, cu ruşii deasupra capului, nu s-a întîmplat aşa ceva, să pună atîtea taxe pe ţăran”, a declarat Toader Manole, preşedintele Federaţiei Viticultorilor Vrancea şi deţinătorul unei crame la Faroanele, în comuna Vîrteşcoiu. Viticultorii au fost nevoiţi să facă foarte multe investiţii, au accesat chiar fonduri europene, iar acum nu au cum să-şi mai recupereze banii dacă sînt închişi. Practic, nimeni nu ştie ce se va întîmpla după ce li se vor anula autorizaţiile, dacă vor putea să ia înapoi ceva din banii sau bunurile aduse în societăţi. Toader Manole spune că a încercat să împrumute aproape 1 miliard de lei vechi pentru a putea continua, însă s-a lovit de refuzul băncilor de a acorda credite pentru sectorul viticol.
Vînzarea la negru înseamnă dosar penal şi amenzi de 100.000 lei
În Vrancea funcţionează, potrivit datelor deţinute de Federaţia Viticultorilor, 185 de antrepozite fiscale în viticultură. În realitate, numărul este ceva mai mic, întrucît unele sînt în litigii cu autorităţile fiscale în ceea ce priveşte autorizaţiile. Cramele sînt amplasate în mijlocul podgoriilor şi preiau producţia de la micii proprietari, astfel încît închiderea lor va avea un important impact social asupra vrîncenilor care trăiesc din viticultură. Alte posibilităţi de valorificare a vinului nu există, iar vînzarea la negru atrage deschiderea de dosare penale, plus amenzi cuprinse între 20.000 lei şi 100.000 lei. În schimb, marii producători de vinuri nu vor avea nici o problemă să îndeplinească noile condiţii ale Codului Fiscal, deoarece suma de 25.000 de euro reprezintă pentru unii acţionari doar valoarea hainelor cu care se îmbracă şi a accesoriilor pe care le poartă la o ţinută. Potrivit lui Toader Manole aceştia domină piaţa cu vinurile pichet aduse din ţări ca Italia sau Spania, la preţuri foarte mici, cuprinse între 1,1 lei şi 1,4 lei. „Vinurile pichet sînt vinuri sintetice ce imită vinul natural pe bază de apă, alcool etilic din alte surse decît cele din fermentaţia strugurilor, cu adaos de coloranţi sintetici, arome şi acid citric. Aceste vinuri sînt aduse cu vaporul la Constanţa şi la Galaţi, pentru zona Moldovei. În acte sînt trecute ca vin de masă sauvignon, cabernet şamd. Marii producători preiau vinul, îl ambalează şi îl vînd”, a descris traseul Toader Manole. Acesta susţine că şi marii producători vor fi scoşi din circuit foarte curînd, deoarece vinurile pichet nu vor mai fi aduse vrac în ţară, ci direct ambalate, la preţuri fără concurenţă. În podgoria Vrancea sînt cultivate în jur de 26.000 de hectare cu viţă de vie, de pe urma acestora cîştigîndu-şi pîinea peste 30.000 de oameni.
