Start-up-ul înfiintat de vasluianca Viviana Grãdinaru, alãturi de alti doi antreprenori, a primit o finantare de 140 mil. dolari

INVESTITIE… Cercetãtoarea Viviana Grãdinaru, originarã din Vaslui, a obtinut o finantare de 140 milioane de dolari pentru start-up-ul înfiintat alãturi de doi antreprenori americani, Nicholas Flytzanis si Nick Goeden. Firma se numeste Capsida Biotherapeutics, capsida fiind un termen din biologie, folosit pentru a denumi învelisul proteic al unui virus. 50 de milioane de dolari vin din partea a douã fonduri de capital de risc axate pe zona medicalã – Versant Ventures si  Westlake Village BioPartners, iar 90 milioane de dolari, din partea companiei farmaceutice, oferiti printr-un acord multianual de colaborare strategicã în cercetarea terapiilor genetice.

Startup-ul american îsi propune sã dezvolte terapii genetice orientate cãtre tesuturi, pentru abordarea unor boli neurodegenerative. Platforma de cercetare-dezvoltare a startup-ului Capsida Biotherapeutics îsi are originea în cercetãrile efectuate în laboratorul Vivianei Grãdinaru, profesor de neurostiinte la California Institute of Technology (Caltech). Anul trecut, aceasta a primit unul dintre premiile Fundatiei Vilcek (un cec de 50.000 euro) pentru cercetãtorii promitãtori din domeniul stiintei biomedicale. În motivarea acordãrii premiului, Fundatia Vilcek a explicat cã „Viviana Grãdinaru a dezvoltat modalitãti de a controla cu precizie activitatea celulelor creierului la animale vii, a explorat baza neuronalã a stimulãrii profunde a creierului pentru boala Parkinson, a descoperit circuite neuronale subiacente tulburãrilor de somn si a creat vectori avansati pentru terapia genicã care ar putea ajuta într-o zi sã trateze bolile umane”. La Caltech, Viviana Gradinaru a dezvoltat PARS-CLARITY, o metodã folositã astãzi de cercetãtorii din întreaga lume în combinatie cu metode microscopice si de imagisticã molecularã. „Aceste metode de curãtare a tesuturilor ne-au ajutat sã vizualizãm, printre altele, proiectii si cãi neuronale pe distante lungi, o conditie necesarã pentru identificarea si restabilirea conectivitãtii pierdute sau deteriorate în boalã. PARS-CLARITY s-a extins si la alte aplicatii, cum ar fi monitorizarea infectiilor microbiene la tipuri de boli precum fibroza chisticã”, a explicat cercetãtoarea Viviana Grãdinaru. 

Viviana Grãdinaru, eleva Liceului Teoretic „Mihail Kogãlniceanu”

Viviana Grãdinaru s-a nãscut pe 30 septembrie 1981, în Vaslui, si a fost elevã a Liceului Teoretic „Mihail Kogãlniceanu” (LMK), profil matematicã-fizicã, absolvind liceul în anul 2000. O elevã eminentã, cu picioarele pe pãmânt, constiincioasã si disciplinatã. Asa si-o amintesc profesorii de la LMK. Iar notele vorbesc de la sine. Numai note de 9 si 10, media generalã în clasa a XII-a fiind de 9,69. „Îmi aduc aminte cã era o elevã foarte inteligentã, preocupatã de studiu, a participat la mai multe concursuri si Olimpiade de fizicã. Pentru noi, e o mândrie cã a fost eleva noastrã, cã a învãtat aici. Liceul Teoretic „Mihail Kogãlniceanu” demonstreazã, astfel, cã aici se face învãtãmânt de calitate”, declara Cãtãlin Ignat, directorul Liceului Teoretic „Mihail Kogãlniceanu” Vaslui, în urmã cu cîtiva ani. Dupã ce a absolvit liceul, Viviana Grãdinaru si-a continuat studiile la Bucuresti, acolo unde a urmat cursurile Facultãtii de Fizicã din cadrul Universitãtii din Bucuresti. Câtiva ani mai târziu, Viviana a decis sã plece în Statele Unite ale Americii pentru a urma un doctorat la Universitatea Stanford. Din 2012 a devenit profesor asistent la California Institute for Technology. Munca asiduã în domeniul cercetãrii si-a spus cuvântul, astfel cã si rezultatele au început sã aparã. Viviana Grãdinaru a dezvoltat, în urmã cu trei ani, o tehnicã nouã care a revolutionat domeniul stiintei medicale: soarecii transparenti. Dupã ce animalele sunt eutanasiate, se îndepãrteazã pielea de restul corpului, iar apoi sunt tratate cu anumite substante care fac ca muschii si organele interne ale soarecilor sã fie transparente. „Metodologia noastrã are potentialul de a accelera orice demers stiintific care ar fi benefic pentru cartografierea întregului organism, inclusiv studiul despre cum nervii periferici si organele pot afecta profund cognitia si procesarea mentalã, dar si viceversa”, a precizat Viviana Grãdinaru în presa americanã. De aici si pânã la recunoasterea la nivel international, nu a mai fost decât un pas. Presedintele Statelor Unite ale Americii, Barack Obama, a invitat-o pe cercetãtoare la Casa Albã, acolo unde, alãturi de alti cercetãtori, a fost premiatã pentru noile descoperiri în domeniul stiintei medicale.