Semnal de alarmã
ALARMÃ Factorii responsabili din agriculturã trag semnale de alarmã cu privire la domeniul principal de activitate al judetului. Pe o bunã parte din suprafata agricolã a judetului se practicã asa-numita agriculturã de semisubzistentã, lucru care, coroborat cu lipsa banilor necesari pentru lucrãri agricole, face ca productiile obtinute pe suprafetele mici sã fie mult reduse fatã de cele obtinute de marii fermieri. În plus, ajutoarele financiare acordate fermierilor români sunt mai mici decât cele destinate fermierilor din multe tãri europene, din cauza faptului cã guvernantii nu au negociat cu factorii responsabili de la nivelul UE actualizarea datelor privind suprafata totalã agricolã existentã în acest moment, astfel cã subventiile acordate sunt diminuate din cauza coeficientului de reducere liniarã aplicat României.
Totalul suprafetelor agricole fãrâmitate din gospodãriile individuale, pe care se practicã doar o agriculturã de semisubzistentã, cu recolte mici, lipsa fondurilor necesare pentru lucrãri de calitate, dar si lipsa unei piete de desfacere care sã ofere un pret la adevãrata valoare a produselor, sunt principalele cauze pentru care agricultura vasluianã are de suferit. Dupã finalizarea campaniei de depunere a cererilor de sprijin în agriculturã din acest an, Rãzvan Arteni, directorul APIA Vaslui, a tras câteva concluzii cu privire la starea agriculturii vasluiene. În acest sens, Arteni a transmis o scrisoare deschisã prin care atrage atentia guvernantilor inclusiv la faptul cã, din punct de vedere a subventiilor acordate de UE pentru agricultura româneascã, suntem în urma multor tãri europene, inclusiv a Maltei, dar si faptul cã, nestiind sã ne apãrãm interesele, de la an la an, fermierilor români li se aplicã un coeficient mare de reducere liniarã, dar, desi s-a mãrit suprafata agricolã a tãrii, acest lucru nu a fost actualizat în evidentele europene.
Scrisoare deschisã:
“Agricultura în judetul Vaslui reprezintã sursa de venit principalã a cetãtenilor acestui judet, acestia fiind implicati direct în aceastã ramurã a economiei: în cazul utilizatorilor de teren, mã refer aici la marii fermieri, cei care au luat pãmânt în arendã sau fermieri mici, cei care detin în proprietate unu sau douã hectare de pãmânt si care nu au vrut sã-l arendeze, dar si indirect cum ar fi arendatorii, care au dat terenul în arendã si beneficiazã anual de arendã. Fermierii care utilizeazã suprafete mari de teren la acest moment reprezintã pionerii agriculturii moderne, unii dintre ei lucrând acest teren dinainte de înfiintarea Agentiei de Plãti si Interventie pentru Agriculturã, realizând cã doar pe suprafete de teren comasate în parcele agricole cât mai mari se poate aplica o tehnologie agricolã modernã. În schimb cei care nu au înteles nici pânã acum acest lucru, cei cu suprafete mici de teren rãsfirate la distante mari unele de altele practicã ceea ce noi numim în termeni moderni <<agriculturã de subzistentã>>. De fapt aceasta este un chin pentru ei, nereusind sã efectueze lucrãrile agricole la timp din cauza neajunsurilor de care se lovesc: lipsa utilajelor agricole, lipsa îngrãsãmintelor si a erbicidelor, lipsa semintelor de calitate. Toate acestea duc la o productie foarte slabã, insignifiantã pe piata agricolã româneascã. O altã problemã a judetului Vaslui o reprezintã lipsa cadastrului general sau chiar a titlurilor de proprietate în majoritatea comunelor de pe raza judetului. Neexistând titluri emise, planuri parcelare sau schite cadastrale, identificarea în teren a fermierilor s-a desfãsurat anevoios, de multe ori APIA “tinând rolul” comisiei de punere în posesie, în sensul cã, încã de la înfiintarea acestei agentii, personalul angajat având în dotare GPS-uri, împreunã cu reprezentanti al primãriilor, a pozitionat în teren fermierii care nu îsi mai cunosteau limitele parcelelor agricole din cauza perioadei îndelungate în care nu si-au mai lucrat terenul. Aici mã refer în mod special la perioada 1989-2006, 2007 fiind primul an când s-au primit cereri de platã pentru suprafatã. Bineînteles cã subventia pe hectarul agricol utilizat si declarat de cãtre fermier la APIA este încã micã, aproximativ 145 euro dacã este arabil si este cultivat, sau 225 euro dacã acest teren se aflã pe raza uneia din cele zece comune considerate zone defavorizate, însã procesul de comasare care a avut loc în decursul ultimilor ani indicã faptul cã agriculturã în judetul nostru nu este neglijatã. Sper ca, odatã cu adoptarea noii Politici Agrare Comune, valoarea subventiei sã creascã, statul român sã poatã negocia cu U.E., printre altele, suprafata actualã de teren agricol declaratã, în asa fel încât pe parcursul derulãrii noului P.A.C. fermierilor români sã nu li se mai aplice la efectuarea plãtilor coeficientul de reducere liniarã. În încheiere, consider cã numai prin acordarea unei subventii onorabile României, care sã poatã concura cu valoarea subventiilor acordate tot unor state membre ai Uniunii Europene, cum ar fi Italia, Olanda sau Malta, modernizarea exploatatiilor agricole ale fermierilor cu toatã gama de utilaje agricole moderne si achizitionarea silozurilor pentru depozitare, fermierii români se pot impune pe piata agricolã mondialã” a declarat Rãzvan Arteni, directorul executiv al APIA Vaslui.
