INCREDIBIL Spitalul de Urgentã “Elena Beldiman” din Bârlad se aflã întro situatie financiarã foarte grea, în principal din cauza subfinantãrii si a serviciilor externalizate, care “înghit” foarte multi bani. Pentru prima datã în istoria postdecembristã a spitalului, conducerea, în spetã managerul Stefan Constantinciu, a refuzat semnarea contractului cu CJAS Vasluii, punând ca motiv principal subfinantarea si datoriile mari cãtre furnizori. Spitalul bârlãdean va fi chemat la mediere la CNAS, la Bucuresti, unde managerul Stefan Constantinciu va trebui sã fie extrem de bine documentat si sã aducã argumente sustenabile refuzului sãu. Faptul cã banii spitalului au “zburat” de ani de zile în buzunarul unui afacerist bârlãdean, care are preluate serviciile externalizate, contractele acstuia cu spitalul fiind fãcute în defavoarea institutiei si în favoarea afaceristului, va trebui explicat în amãnunt la mediere. Dacã spitalul nu va primi finantarea cerutã, managerul Constantinciu spune cã spitalul va intra în colaps financiar. “Nu pot sã-mi asum un buget care va duce sigur la concedieri si la subfinantarea institutiei care se va prãbusi din punct de vedere economic”, a spus si managerul Stefan Constantinciu. În acelasi timp, primarul Bârladului, Constantin Constantinescu, în subordinea cãruia se aflã spitalul bârlãdean, spune cã gradul III – ca spital de urgentã, dobândit de institutia sanitarã bârlãdeanã acum cinci ani, este “o pãlãrie cam mare pentru spital si cred cã nu mai poate fi la fel ca si pânã acum”, precizând cã municipalitatea nu are de unde sustine activitatea spitalului, nefiind indicatã de Guvern sursa de finantare atunci când s-au pus spitalele în “cârca” autoritãtilor locale.
Faptul cã spitalul bârlãdean este într-o situatie financiarã disperatã nu mai este o noutate. Lipsa finantãrii, contractele pãguboase încheiate de fostul manager Viorel Petcu, la externalizarea serviciilor (bucãtãrie, spãlãtorie si mai nou imagisticã – CT), cu preturi “ferme” pânã în 2016, foarte greu de suportat de spital, întârzierile la platã la furnizorii de medicamente si materiale sanitare – au adus spitalul în colaps financiar. Actualul manager, Stefan Constantinciu, a refuzat de curând sã semneze contractul pentru furnizarea de servicii cu CJAS Vaslui. Întâlnirea cu reprezentantii CJAS Vaslui s-a soldat cu un esec, managerul Stefan Constantinciu si directorul medical Gabriela Danis refuzând sã accepte conditiile impuse de CJAS Vaslui si semnând doar un nou act aditional aferent lunii iunie, la nivelul bugetului primit în 2013. Din luna iulie spitalul nu mai are contract cu CJAS Vaslui si motivatia datã de sefii institutiei sanitare bârlãdene a fost cã: “Bugetul actual este de 3,6 milioane lei/lunã, în conditiile în care, numai pentru salariile angajatilor, este nevoie de aproape 3 milioane de lei/lunã. Diferenta ar trebui sã ajungã pentru plata furnizorilor, facturi la întretinere, achizitii de medicamente si materiale sanitare etc. Eu, ca manager, nu semnez contractul cu Casa. Ar însemna sã fiu de acord sã intru în incapacitate de platã a furnizorilor, sã refuz pacienti, sã disponibilizez”, a declarat, încã de sãptãmâna trecutã, managerul Stefan Constantinciu.
De ce s-a ajuns aici?
Am încercat sã discutãm, cu cãrtile pe fatã, cu actualul manager al spitalului, Stefan Constantinciu, însã acesta n-a prea avut timp de rãspunsuri, eschivându-se de a oferi un interviu pentru cotidianul nostru. De aceea i-am adresat, în scris, urmãtoarele întrebãri:
1. Care este nivelul arieratelor spitalului?
2. De când arieratele au devenit o mare problemã la platã pentru spital?
3. Câte paturi are spitalul, câti salariati (medici, asistente, cadre auxiliare), care este gradul mediu de ocupare al spitalului?
4. Ce furnizori sunt de plãtit, ce sume sunt de achitat si de când vine întârzierea la platã?
5.Contractele încheiate de fostul manager cu firmele omului de afaceri Dan Doblovolschi au fost renegociate?
6. Cât este plata la bucãtãrie, la spãlãtorie (plata per kg de rufe) si la Prolife (CT si alte analize care nu se mai efectueazã în laboratorul din spital)?
7. Vã rugãm sã ne dati un punct de vedere pentru articol, prin care sã ne precizati cât de gravã este situatia spitalului!
Rãspunsurile primite sunt de toatã jena
Rãspunsurile primite de la conducerea spitalului bârlãdean sunt succinte, fãrã continutul cerut de întrebãri si, evident, ascund ceva. Practica aruncatului de praf în ochii presei a fost însusitã cu mult succes de cãtre managerul spitalului, Stefan Constantinciu, de la nasul sãu de cununie, deputatul Adrian Solomon, care nu este strãin de “afacerile” grele derulate pe spinarea spitalului de ani buni de cãtre fostul manager Viorel Petcu, Dan Dobrovolschi – cel care are luatã bucãtãria de la spital – si Mihaela Nechita, contabila lui Dan Dobrovolschi, care are luatã si ea, pe firma ei, spãlãtoria spitalului. Dar sã vã prezentãm rãspunsurile:
- 1. Începând cu luna mai, odatã cu reducerea cheltuielilor de încãlzire, se înregistreazã o scãdere a arieratelor în fiecare lunã, fapt pentru care, în luna iunie, nu au fost blocate conturile curente ale unitãtii. (Din luna ianuarie – lunã, de lunã, conturile au fost blocate de DGAFP Vaslui – n.r.)
- 2. Arieratele au devenit o mare problemã, odatã cu aparitia Legii 72/.2013, când s-au micsorat termenele de platã, de la 180 de zile, la 90 de zile. (Guvernul PSD … – n.r.)
- 3. Spitalul are un numãr de 784 de paturi cu spitalizare continuã si 47 paturi cu spitalizare de zi. Unitatea are un numãr de 938 de salariati, din care 128 medici (32 rezidenti), 422 asistenti medicali, 247 personal auxiliar sanitar si alte categorii de personal. Gradul de ocupare al posturilor este de 76,96%, fatã de statutul de functii, care a fost întocmit la un nivel mediu de normare. (Si de ce în contractul cu CJAS Vaslui sunt trecute pentru finantare doar 600 de paturi? – n.r.)
- 4. Numãrul aproximativ de furnizori este de 150, cu facturi neachitate la 31.05.2014, în cuantum de 10 000 000 de lei (adicã 100 de miliarde de lei, dintre care 44 de miliarde de lei sunt doar la firma omului de afaceri Dan Dobrovolschi! – n.r.)
- 5. Da, în urma negocierilor s-a obtinut acordarea unui discount financiar din partea firmelor prestatoare. (Preturile firmelor prestatoare sunt cele mai mari din judet – la spãlatul rufelor, la mâncare – în conditiile în care spitalul din Bârlad este singurul care a externalizat serviciile dintre toate spitalele din judet! – n.r.)
- 6. Plata pentru serviciile de preparare a hranei diferã de la lunã la lunã, în functie de numãrul de pacienti internati, în cuantumul alocatiei de hranã stabilite prin HG 429/2008. Plata pe kg de rufe este de 5,95 lei (sumã rezultatã în urma acordãrii unui discount financiar). (De la 6,4 lei/kg – cel mai mare pret la acest serviciu din judet! – n.r.). Investigatiile CT sunt în medie de 150 pe lunã. Nu se efectueazã analize în alte laboratoare. (Dar analizele pentru tiroidã, domnule manager? Spitalul nu face astfel de analizã endocrinologicã si astfel pacientii sunt nevoiti sã plãteascã între 35 si 70 de lei/analizã – n/r/)
- 7. În situatia în care cheltuielile cu personalul se mentin la 85% din contractul de prestãri servicii încheiat cu CJAS Vaslui, scãderea numãrului de cazuri pe spitalizarea continuã, în contractul cu CJAS Vaslui pentru anul 2014-2015, ne va duce în imposibilitatea achitãrii drepturilor salariale si la un blocaj cu furnizorii. (Salariatii nu-si mai primesc tichetele de masã din luna martie, domnule manager, v-au dat în judecatã pentru nerespectarea CCM si se pregãtesc de grevã – n.r.)
Comentarile pentru aceste rãspunsuri sunt absolut de prisos. Dacã si în fata celor de la CNAS, conducerea spitalului bârlãdean se va prezenta la fel (desi ne îndoim cã vor avea vreun succes în orice prezentare), cel mai probabil spitalul va fi cât de curând în colaps si îsi va pierde gradul III dobândit acum cinci ani.
“Prea mare pãlãria pentru spitalul Bârlad”
Primarul muncipiului Bârlad, care are în subordine spitalul, a recunoscut cã situatia spitalului este destul de grea, generatã de faptul cã gradul III dorit la spital este un pic cam mult pentru Bârlad. “Conditiile pentru a functiona la acest grad III sunt destul de dure, de nepermisive si noi nu avem posibilitatea de a satisface toate cerintele acestui grad. Mai cu seamã, cã acest spital se adreseazã unui numãr de 200 000 de oameni, pe când populatia orasului Bârlad este de 60 000. Practic 2/3 din cheltuieli le facem noi pentru încã 2/3 din satele arondate. Or, nu se justificã în nicun fel. Primãria nu poate sã se implice în cheltuieli, pentru cã guvernul, când a dat spitalele la noi, n-a dat si sursa de finantare, iar noi nu avem de unde sã dãm decât maxim patru miliarde de lei pentru spital. Mai mult nu putem sã facem”, a spus primarul Constantin Constantinescu.
