Scandalul de la Albita si camerele de (ne)luat vederi
AMATORI Retinerea a 40 de politisti de frontierã din cadrul PTF Albita, din care 32 sunt dupã gratii, cu mandate de arestare preventivã pentru 29 de zile, a pãrut o actiune bine realizatã de cãtre Directia Generalã Anticoruptie si DNA. În urmã cu câteva zile, însã, judecãtorii Curtii de Apel Bucuresti au aruncat bomba: în cazul sefului PTF Albita, Cristian Daniel Corban, si a altor sapte politisti, care vor fi judecati în libertate, declaratiile date de ofiterul sub acoperire de la DGA, Mihai Ovidiu Fotin dupã actele de angajare, sunt “generice”, iar probele audio-video sunt neclare, pentru cã echipamentele nu au functionat cum trebuie. “Pentru acesti opt inculpati (cei care sunt judecati în libertate, n.r.) sunt deosebit de frecvente mentiuni în procesele – verbale de genul: “preia ceva ce pare a fi o bancnota, fãrã a se distinge elementele de identificare”, “camera video disimulatã nu a permis observarea situatiei de fapt”, “datoritã pozitiei investigatorului, momentul operativ de însusire a banilor nu se observã”, “interlocutorul îi dã o hârtie ce pare a fi o bancnotã, fãrã a se distinge elemente de individualitate”“, se aratã în motivarea judecãtorilor.
Judecãtorii CAB aratã în motivarea deciziei din 23 februarie, când au decis arestarea preventivã a sapte politisti de frontierã de la Albita si lãsarea în libertate a altor opt, printre care si seful PTF, Cristian Daniel Corban, cã “în mod necontestat, în raport de încadrarea juridicã pentru care s-a dispus punerea în miscare a actiunii penale, conditia prevãzutã de articolul 148 litera f teza I (legea prevede pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani), este îndeplinitã pentru toti cei 15 inculpati”. Magistratii au notat cã, desi aceastã conditie este îndeplinitã, “referitor la existenta unor probe si indicii temeinice care sã justifice presupunerea rezonabilã cã inculpatii au sãvârsit faptele retinute în sarcina lor, pentru care s-a pus în miscare actiunea penalã, existã o serie de distinctii si diferentieri între situatiile lor juridice”, potrivit agentiei de presã Mediafax. Judecãtorii sustin cã, în cazul primului lot de 15 politisti, din care fãcea parte si Corban, rapoartele investigatorului sub acoperire, ofiterul DGA Mihai Ovidiu Fotin, sau probele audio-video nu probeazã pe deplin presupusele fapte de coruptie de care îi acuzã procurorii anticoruptie!
De ce unele din persoanele implicate în coruptia din Albita nu au fost arestate?
Pe de altã parte, desi perioada infractionalã mentionatã în referat este noiembrie 2010 – ianuarie 2011, materialul probator înaintat Curtii priveste cu precãdere unele infractiuni presupus comise în luna ianuarie 2011, iar multe fapte descrise privesc persoane pentru care nu s-a cerut luarea mãsurii arestãrii preventive, mai scriu judecãtorii. Referitor la seful politistilor de la PTF Albita, Cristian Daniel Corban, instanta noteazã: “Inculpatul C.D.C. este mentionat în referatul Parchetului cu o faptã privindu-l pe un anume «V.», despre care nu se stie dacã este inculpatul sau o altã persoanã, cu alte douã fapte din 6 ianuarie 2011 si, respectiv, din 12 ianuarie 2011. Cele trei acte materiale au în vedere primirea unor posibile bancnote de la subordonati, punerea unor hârtii în buzunare si în portofel, fãrã a se putea stabili titlul cu care s-au dat, persoanele respective si alte împrejurãri relevante. Audiat si în fata instantei, inculpatul nu a recunoscut sãvârsirea infractiunilor retinute în sarcina sa prin referatul Parchetului”. Potrivit judecãtorilor bucuresteni, în procesele – verbale de redare, înregistrãrile si imaginile video apar mentiuni ca “probabil”, “neidentificat”, “neidentificabil”, imaginile irelevante, persoane a cãror identitate nu poate fi stabilitã, dându-se astfel eficientã principiului “in dubio pro reo”, potrivit cãruia “dubiul profitã inculpatului”. “Pentru acesti opt inculpati sunt deosebit de frecvente mentiuni în procesele – verbale de genul: “preia ceva ce pare a fi o bancnota, fãrã a se distinge elementele de identificare”, “camera video disimulatã nu a permis observarea situatiei de fapt”, “datoritã pozitiei investigatorului, momentul operativ de însusire a banilor nu se observã”, “interlocutorul îi dã o hârtie ce pare a fi o bancnotã, fãrã a se distinge elemente de individualitate”. Pe de altã parte, mentiunile, dintre care unele cu caracter general, din procesele verbale întocmite de investigatorul sub acoperire, nu se coroboreazã întotdeauna cu celelalte probatorii, în raport si de împrejurarea cã acesta din urmã avea în atributii presupusa activitate infractionalã doar a unora dintre inculpati”, se aratã în motivarea CAB.
Procese verbale de anchetã, fãcute în dorul-lelii…
Asa s-a ajuns în situatia în care pentru opt inculpati, printre care si comisarul Corban, instanta a respins propunerea de arestare preventivã, apreciind cã gradul de pericol social concret pentru ordinea publicã nu justificã luarea celei mai severe dintre mãsurile preventive. “Existenta în cele mai multe cazuri a multor necunoscute evidente legate de fapta în sine, persoane, obiectul infractiunii, din relatãrile cuprinse în procesele-verbale ale investigatorului, ori din înregistrãrile ambientale în lipsa unor alte probatorii cu care sã se coroboreze, nu pot fi suplinite cu interpretãri, analogii, descrieri prelucrate, reflectii cu privire la ce s-ar putea închipui cã faptele s-au întâmplat dar au scãpat de sub vizorul aparaturii tehnice de înregistrare, datoritã unor deficiente de pozitionare a acestora. În consecintã, si pericolul social concret pentru ordinea publica este mult mai redus, asigurarea normalei desfãsurãri a procesului si protejarea valorilor sociale putând fi realizate si prin luarea unei masuri preventive mai putin severe, cât timp presupusa activitate infractionalã a sus mentionatilor inculpati este definitã pe coordonate insuficient fundamentate fãrã a se corela si cu alte probatorii”, conchide judecãtorul de caz.
Au dat-o în barã, rãu de tot, cu ofiterul DGA!
“Materialul probator prezentat Curtii de cãtre Parchet are un anumit caracter de generalitate, în sensul cã o serie de premise-sablon si descrieri faptice sunt aplicate tuturor inculpatilor. Denuntul fãcut de numitul B.V., seful Inspectoratului Judetean al Politiei de Frontierã Vaslui (comisarul sef Valeriu Bodoga, n.r.), are de asemenea un caracter general, referindu-se la fapte de coruptie la P.T.F. Albita, fãrã elemente concrete, apte sã conducã la o concluzie fundamentatã cu privire la situatiile ce fac obiectul cauzei (fila 35, vol. I). De asemenea, unele dintre procesele verbale ale investigatorului sub acoperire (ofiterul DGA, Mihai Fotin, n.r.) nu contin date necesare pentru identificarea certã a persoanelor implicate în acte de coruptie, împrejurãrile în care acestea s-au comis, eventualele foloase materiale pretinse, primite ori acceptate. De altfel, investigatorul sub acoperire, prin ordonanta Parchetului, avea atributii numai în ceea ce îi priveste pe inculpatii N.A.A., T.C., G.V., B. I. si C.D. M.. În acelasi timp, o serie de fotografii, de înregistrãri audio-video, nu sunt, din punct de vedere tehnic, relevante pentru sustinerea punctelor de vedere exprimate in referatul Parchetului” – pasaj din motivarea deciziei CAB, în data de 23 februarie a.c.
