HRÃPÃRET…Un cãlugãr cu har din zona Bucovinei, arhimandritul Iustin Dragomir, cel care ar fi propus de cãtre Mitropolitul Moldovei si Bucovinei pentru postul de episcop al Husilor – mai mult ca sigur, la sedinta Sfântului Sinod Permanent al BOR din 17-18 august se va lua decizia scoaterii din eparhie a episcopului desfrânat! – a trãit clipe de cosmar la Husi, în urmã cu doi ani de zile. Surse demne de încredere sustin cã, prin 2015, cãlugãrul ar fi dorit sã facã un asezãmânt pentru copii nevoiasi în comuna natalã, Ivesti. A mers la Episcopia Husilor, a cerut o audientã la PS Corneliu, cãruia i-a prezentat planul sãu, destul de ambitios, plan care ar fi permis copiilor nevoiasi sã gãseascã o sansã la educatie si viatã normalã. Rãspunsul lui Onilã, conform surselor noastre, l-a stupefiat pe arhimandritul Dragomir: „Pãrinte, sunt de acord sã faci acest asezãmânt la Ivesti, în comuna dumitale natalã, însã va trebui sã vii la mine cu 100.000 de euro, altfel nu ne vom întelege”. Scârbit, cãlugãrul Dragomir s-a întors la Rãdãuti, în mijlocul copiilor de care se îngrijeste zi de zi, povestind unor apropiati pãtania de la Husi. Rãmâne de vãzut dacã, în zilele urmãtoare, arhimandritul va accepta functia de la Episcopia Husilor, desi se aude cã nu vrea sã vinã în fruntea Eparhiei, dupã ce a vãzut atâta rãutate din partea unor slujitori ai Domnului.
Arhimandritul Iustin Dragomir, staretul mãnãstirii Bogdana, din apropierea Rãdãutilor, este propunerea pe care Mitropolitul Moldovei si Bucovinei, ÎPS Teofan, o lansa la începutul lunii august pentru functia de episcop al Husilor. Informatia a fost confirmatã din mai multe surse din BOR, mai ales cã arhimandritul Iustin provine din judetul Vaslui, din apropierea Bârladului. Cãlugãrul Iustin Dragomir a pus pe picioare, lângã Rãdãuti, un asezãmânt-model, vizitat de cãtre oficialii Uniunii Europene si Guvernul României. Nãscut într-o familie foarte credincioasã, din zona Bârladului, mai precis din comuna Ivesti, la câtiva kilometri de Bârlad, dintr-o familie compusã de patru bãieti si o fatã, staretul Iustin a devenit bucovinean, în atâtia ani de stat în aceastã zonã. Dragostea pentru Dumnezeu a fost în sufletul sãu pretutindeni, însã regimul comunist si faptul cã provenea dintr-o familie simplã, cu oameni de la tarã, l-au tinut departe de bisericã pânã la vârsta de 27 de ani. Iustin Dragomir avea 22 de ani atunci când a intrat în corpul de control al Ministerului Transporturilor, ca inspector la Sectia Transporturi Auto. La 27 de ani, cel care a fost propus pentru postul de episcop al Husilor a ajuns la Mãnãstirea Cetãtuia din Iasi, iar dupã alti trei ani a fost cãlugãrit. În tot acest timp a fost econom al mãnãstirii si a sustinut toate examenele pentru a deveni preot, ulterior urmând si Facultatea de Teologie si apoi masterul. A pus bazele unui adãpost pentru copii sãrmani, lângã Rãdãuti, în care peste 100 de copii, abandonati de societate, sunt parte a asezãmântului de copii „Sf. Ierarh Leontie”, de pe lângã Mãnãstirea „Bogdana”, Rãdãuti. Un spatiu care, pentru cei care au crescut aici, a devenit „locul de acasã”. Copiii de aici se joacã, merg la scoalã si viseazã sã primeascã jucãrii de la Mos Crãciun. Asa ar fi dorit sã facã si la Ivesti în comuna sa natalã, însã lãcomia unui episcop pus pe cãpãtuialã l-a umplut de amãrãciune. Când i s-a cerut 100.000 de euro spagã de cãtre episcopul Onilã, cãlugãrul a fãcut stânga împrejur si a fugit de la Husi cât l-au tinut cãlcâiele, cum se spune în popor. Poate cã ar fi reusit sã facã o casã pentru câteva zeci de copii amãrâti si la Ivesti, dacã Onilã nu l-ar fi blocat. Cu sigurantã, ar fi gãsit si în Vaslui oameni cu suflet mare, care sã ajute într-un fel sau altul acest asezãmânt. Despre miracolul de la Rãdãuti, cãlugãr originar din Ivesti spune, simplu: „Am cerut. Cu mâna întinsã. Oameni cu suflet care au crezut în ideea noastrã, ne-au ajutat. Am uitat dacã a fost greu. Uiti toate greutãtile atunci când vezi copii zâmbind”. Asa a dorit si pentru Ivesti, însã i s-a cerut o spagã de proportii. Nici nu e de mirare, câtã vreme, în cazul unor hirotonisiri, Corneliu Onilã cerea 10-15.000 de euro de fiecare preot pe care îl fãcea sef peste o parohie, iar la sfintiri de biserici cerea de la 2.500 de euro în sus. Se pare cã Onilã detine o avere în bãncile din Austria si Elvetia, de asta nici nu pare prea interesat de sentinta Sfântului Sinod Permanent. Apare în discutie ce se va întâmpla, de sãptãmâna viitoare, cu Corneliu Onilã. Fiind vorba de un episcop, sefii BOR vor sã-l trimitã în ascultare la o mãnãstire, în grija unui staret. Dar, având atât de multi bani la ciorap, episcopului desfrânat nu-si va dori sã stea în rugãciuni la mãnãstire. Se spune cã, în sãptãmânile în care a fost în Germania, în concediu, si-a aranjat un post de profesor universitar, post pe care ar putea sã-l ocupe imediat dupã 18 august, când va afla sentinta Sfântului Sinod.
Ce minciuni ordinare: sãracul Onilã a luptat împotriva Chevron!
Cu câteva zile înainte de aflarea sentintei mai-marilor BOR, apar si opinii în presã, prin care episcopul pãcãtos este prezentat drept un luptãtor anti-Chevron, cel care a tinut piept americanilor si a ajutat oamenii de rând. Iatã ce scrie un anonim, mai mult ca sigur un apropiat al lui Onilã!, pe site-ul activenews.ro: „Care ar fi motivul adevãrat pentru discreditarea PS Corneliu? Pe cine a supãrat? Nu putem crede cã doar din supãrarea acelor cîtiva preoti cãrora nu le-a acordat parohia doritã s-a creat asa un scandal mediatic. Este extrem de surprinzãtoare reactia antihomosexualitate a presei când aceleasi ziare sau televiziuni prezentau în mod curent homosexualitatea cã fiind ceva normal. Prezentarea subiectului s-a fãcut cu ignorarea totalã a dreptului omului de a se aparã, a justitiei, neasteptandu-se cum ar fi fost normal rezultatul anchetei, presã tipând la unison precum odinioarã comisarii sovietici: e dusman al poporului, trebuie linsat! (…) Ce a determinat presa la asa o reactie? De ce e atât de vinovat PS Corneliu Bârlãdeanul, de s-a stârnit asa un uragan împotriva sa? Jurnalistii de investigatie americani ar spune, din experientã: „Follow the money”. Pragmatismul american ne conduce asadar la bani. Bani, americani, Bârlad, Vaslui, preoti. Mai trebuie completat cu o companie cu o cifra de afaceri cât o treime din PIB-ul României. Chevron, 2012-2013, Bârlad, Pungesti. Mitinguri la care au participat mii de oameni pentru a protesta împotriva explorãrii si exploatãrii gazelor de sist prin fracturare hidraulicã. Mitinguri care, toate, au început cu „Tatãl Nostru”. Mitinguri la care au participat mii de cetãteni informati de cãtre preoti despre nocivitatea fracturãrii hidraulice. Protestul si solidaritatea bârlãdenilor au arãtat cã atunci când preoti si mireni se unesc sã îsi apere „sãrãcia si nevoile si neamul”, nici autoritãti, nici presã, nici chiar companii strãine nu pot sã îi învingã. Au format cu adevãrat Biserica Luptãtoare. Oare preotii din eparhia Husilor au actionat fãrã aprobarea (chiar tacitã) a episcopului locului? Oare o companie cã Chevron, sustinutã de autoritãtile locale si centrale, nu a fãcut nicio presiune asupra episcopului spre a-i face pe preoti sã tacã? Cu sigurantã au fost presiuni. Din implicarea totalã a preotilor întelegem rãspunsul dat de PS Corneliu. În replicã unei tãrãnci de la Pungesti cãtre un jurnalist din capitalã care încerca sã facã apologia fracturãrii hidraulice vedem relatia de încredere între oameni si pastor: „Adicã preotul nostru e prost?”. Tãranca nu admitea ca ziaristul de Bucuresti sã îl facã prost pe preotul lor, care le explicase riscurile aduse de exploatarea Chevron, asa cum nimeni nu le explicase. Majoritatea ziarelor centrale au fost pro-Chevron, prezentându-i pe tãrani precum oarecând comisarii sovietici, mirati cã nu îi primesc cu pâine si sare pe cei care au venit sã le facã „bine” cu fortã. Preotul din sat i-a informat asupra riscurilor de care nici autoritãtile nici presã (cu rare exceptii) nu le spusese un cuvânt. Deci Biserica (pãstoritã în acele locuri de PS Corneliu) a fost alãturi de durerea oamenilor atunci când Statul (cu toate mijloacele sale), Presa si Guvernul le-au fost împotrivã”. Este o altã minciunã mizerabilã a acestui episcop homosexual, care i-a sunat pe preoti si i-a amenintat cu caterisirea, dacã se vor prezenta la actiunile de protest. De ce nu spune nimic Onilã despre vizita fãcutã în SUA, la invitatia celor de la Chevron? Lumea nu uitã mizeriile acestui episcop care a urmãrit doar propriul interes si a fãcut jocurilor politicienilor.
