ATENTII… Micul ciubuc dat în spitale, pentru a avea parte de un tratament mai bun, rãmâne un subiect tabu în rândul pacientilor. În timp ce multi recunosc cã dau bani de bunãvoie, fãrã a fi fortati de nimeni, sunt si vasluieni care se plâng cã fãrã a “premia” cadrele medicale, n-ar avea nici o sansã în spital.
Cel mai nou studiu coordonat de ministerul Sãnãtãtii, în parteneriat cu Asociatia pentru Implementarea Democratiei, aratã faptul cã fenomenul coruptiei din sistemul de sãnãtate vizeazã cadrele medicale, personalul de conducere si administrativ, dar si pacientii, care întretin situatia prin oferirea de atentii sau bani. Potrivit studiului, mai mult de un sfert dintre persoanele care au apelat la servicii medicale în sistemul public de sãnãtate în anul 2014 recunosc cã au oferit atentii sau bani personalului medical. Pe durata ultimei spitalizãri, 37% dintre respondenti au oferit bani sau atentii medicilor, 34% asistentelor si 25% infirmierelor, potrivit declaratiilor acestora, în timp ce 14% dintre respondenti afirmã cã au oferit bani sau atentii si cadrelor auxiliare (brancardieri, agenti de pazã, laboranti). Rezultatele cercetãrii evidentiazã faptul cã mai mult de 50% dintre pacienti au oferit în mod voluntar astfel de “atentii” tuturor categoriilor de personal medico-sanitar. În acelasi timp, conform studiului, astfel de “stimulente” au fost solicitate si pentru sau de cãtre unii medici din spitale printr-o conditionare directã de cãtre medic, sau indirect, de cãtre asistenta pentru medic, de cãtre infirmiera pentru medic sau de cãtre personalul auxiliar pentru medic.
“Dacã nu dai, nici nu se uitã la tine”
Dupã trei sãptãmâni de la scandalul care a zguduit sectia de Obstetricã-Ginecologie, situatia la Spitalul Judetean de Urgentã Vaslui a rãmas aceeasi, fãrã un “ciubuc” unde trebuie, nu rãzbati. Vasluienii sunt împãrtiti însã. În timp ce unii se plâng cã trebuie sã plãteascã pânã si atentia unei asistente, altii spun cã s-a ajuns aici din cauza salariilor mici din sistemul medical. “Am venit cu mama la spital, se simtea rãu. O doamnã asistentã ne-a spus sã asteptãm pe hol pânã ce ne strigã ea. Cred cã a trecut de cinci sau sase ori pe lângã noi, în decurs de o orã, fãrã sã ne bage în seamã. Abia dupã ce s-a dus fratele meu si i-a bãgat 30 de lei în buzunar, am intrat si noi la consultatii. Ei se apãrã si spun cã nu cer bani de la bolnavi, cã lumea dã de bunãvoie. Fals! Lumea dã constrânsã de situatie. Dacã nu dai bani, nimeni nu se uitã la tine” ne-a spus Liliana Cozma. “Dacã ar fi plãtiti la adevãrata lor valoare, sã fiti siguri cã medicii n-ar mai lua spagã. Un medic rezident n-ar trebui sã aibã sub 2000 de lei salariu, iar un chirurg sub 6000 de lei. Când intrã în sala de operatie un doctor trebuie sã aibã gândul numai la pacient, nu sã se gândeascã la rate, datorii si alte necazuri. De asta s-a ajuns aici, cã nu sunt plãtiti asa cum trebuie.” a spus Ion T. în timp ce-si astepta sotia sã iasã de la consultatii. Indiferent cã acceptã sau nu sã dea bani cadrelor medicale, pacientul trebuie sã stie urmãtorul lucru: “Personalul medical sau nemedical din unitãtile sanitare nu are dreptul sã supunã pacientul nici unei forme de presiune pentru a-l determina pe acesta sã îl recompenseze altfel decât prevãd reglementãrile de platã legale din cadrul unitãtii respective” – art. 34, aliniat 1, din Legea drepturilor pacientului.
