ZI SCURTÃ… Anul acesta, cea mai scurtã zi si cea mai lungã noapte a anului va fi sâmbãtã 22 decembrie, începând cu ora 00:23. Fenomenul este legat de miscarea anualã aparentã a Soarelui pe sfera cereascã, ce reprezintã consecinta miscãrii reale a Pãmântului în jurul Soarelui. Ziua în care are loc solstitiul de iarnã în emisfera nordicã, în emisfera sudicã se aflã în desfãsurare solstitiul de varã. Solstitiul de iarnã se produce când înãltimea Soarelui deasupra orizontului si intervalul diurn sunt minime (la sud de cercul polar de nord, Soarele nu rãsare si se aflã la unghiul maxim sub orizont). Este ziua anului în care lumina zilei are cea mai scurtã duratã în emisfera nordicã si cea mai lungã duratã în emisfera sudicã.
Obiceiuri si traditii
Obiceiurile românesti din preajma solstitiului de iarnã pãstreazã amintirea jertfirii violente a zeului adorat, prin substituirea acestuia cu arborele sacru, bradul sau stejarul, tãiat si incinerat simbolic în noaptea de Crãciun, cu taurul, reprezentat de o mascã, Capra, Brezaia, turca sau Borita care, dupã ce însoteste unele cete de colindãtori, este omorât simbolic si, mai ales, cu porcul, reprezentare neoliticã a spiritului grâului, sacrificat la Ignatul Porcilor (20 decembrie). Pentru pãgâni, aceasta era noaptea în care Marea Zeitã dãdea nastere noului Soare, repornind astfel ciclul anotimpurilor. Romanii îi sãrbãtoreau în aceastã zi pe Saturn, zeul recoltelor, si pe Mithras, zeul luminii, potrivit volumului ”Zile si mituri – calendarul tãranului român”, de Ion Ghinoiu.
