Speculantii din Vaslui sunt ajutati de sefii din piatã
SPECULA …Motivul pentru care pe pietele municipiului Vaslui, produsele agricole sunt printre cele mai scumpe din întreaga tarã este faptul cã, de cele mai multe ori, cei care vând aceste produse sunt comercianti care practicã adaosuri chiar si de 100%. Adevãratii producãtori, cei care doresc sã-si comercializeze rezultatul muncii proprii, sunt marginalizati, primind prea putin spatiu de expunere sau fiind exilati la marginea pietei. „Am scãpat de inundatii, am avut si pierderi de pe urma lor, ca sã nu am unde-mi vinde marfa. Dacã as fi vrut sã fac bani, vindeam en-gros, si mã ocupam doar de munca câmpului. Dar eu vreau sã vãd cã oamenii se bucurã de produsele muncii mele, mai bune si mai ieftine decât cele vândute de comerciantii care-si procurã marfa din cine stie ce angrouri”, povesteste Emil Sandu! La aceastã situatie s-a ajuns cu concursul larg al responsabililor de piatã, deveniti peste noapte „mici” mafioti care dirijeazã cum vor ei afacerile din piatã.
În pietele din municipiul Vaslui, legumele si fructele au cele mai mari preturi la vânzare, atât la nivel judetean, cât si comparativ cu alte municipii – resedintã de judet, chiar dacã judetul are o economie preponderent agricolã. Motivul: comerciantii fac legea, în dauna producãtorilor agricoli, atât în ceea ce priveste preturile, cât si a tarabelor. Practic, în Piata Traian, douã treimi dintre tarabe sunt destinate comerciantilor, care achizitioneazã marfa din depozite engros sau direct de la marii producãtori din judetul Galati ori Vaslui, cu adaosuri comerciale chiar si de 200-300%, în timp ce adevãratii producãtori vasluieni nu au spatiu suficient penru a-si vinde marfa, ori sunt trimisi la tarabele din margine, acolo unde nu au vad comercial. De exemplu, în piata din Bârlad, sãptãmâna trecutã, rosiile se vindeau cu 85 bani/kg, în timp ce în Vaslui preturile erau de 2 – 3 ori mai mari. Chiar dacã la nivel declarativ, a primãriei, si guvernantilor, politica este de sprijinire a producãtorilor, în piete acest lucru nu se întâmplã, fiind favorizati comerciantii, prezenti zi de zi cu produse poate mai slab calitativ, dar care, în ciuda faptului cã practicã preturi mari, dat fiind cã au vad bun, si sunt majoritari, sunt cei care obtin câstiguri frumusele. Asta în timp ce adevãratii producãtori vasluieni sunt pur si simplu descurajati în a mai iesi pe piatã, chiar propunându-li-se, si asta din partea reprezentantului municipalitãtii, sã-si vândã marfa engros… comerciantilor.
Producãtor, trimis în marginea pietei
Nu de mult, sectoarele producãtorilor si comerciantilor au fost redefinite, în favoarea ultimilor, care au ajuns astfel nu doar sã ocupe douã treimi din tarabele disponibile, dar sã aibã si cele mai centrale locuri, producãtorii fiind exilati mai în margine. Este si cazul lui Sandu Emil, fermier din Mãrãseni, comuna Stefan cel Mare, care a ajuns sã primeascã o tarabã lângã un producãtor de flori ornamentale, si altul cu bors, într-o margine a pietei, acolo unde nu prea ajung cumpãrãtori. Emil a participat la licitatia de atribuire a tarabelor, licitatie organizatã în luna aprilie a acestui an, primind o tarabã si jumãtate cam în aceeasi zonã, dar a fost mutat, la insistentele unei casiere, pe atunci, de la piatã, în altã zonã, chipurile mai bunã. Nu au trecut decât douã luni, când, la reîmpãrtirea sectoarelor, Emil a fost mutat, din nou, pe o singurã tarabã, chiar la margine, în locul cu poate cea mai slabã vânzare. Asta în ciuda faptului cã este poate unul dintre cei mai vechi producãtori agricoli care vin zilnic cu produse la piata Traian, de mai bine de zece ani. „Eu am peste trei hectare si jumãtate de grãdini si solarii, pe care cultiv toate speciile de legume, de la rãdãcinoase, salate, tomate, castraveti, la ardei, gogosari, ori varzã de toamnã. Am pierdut o bunã parte din investitii în urma inundatiilor de acum douã sãptãmâni, dar, chiar si asa, speram sã am unde-mi vinde produsele rezultate în urma muncii de un an. Am fost prezent, de mai bine de zece ani, zi de zi, si varã, în sezon, si iarnã, cu legume produse ecologic. Am clientii mei, care îmi stiu calitatea legumelor, dar, în conditiile în care tot timpul sunt mutat dintr-o parte în alta, vânzãrile sunt din ce în ce mai mici. În plus, nu am destul spatiu sã expun marfa, dupã ce astã primãvarã am licitat si primit o tarabã si jumãtate, acum am rãmas doar cu o tarabã în coltul pietei. În acest an mã astept sã am productie mare, doar morcov voi avea peste sapte tone la vânzare… asta pe lângã celelalte produse. Cum le pot expune si vinde de pe o singurã tarabã? Nu zic de pozitie cã e rea, cã îmi formez singur clientii, prin calitatea produselor si pret, dar nu am spatiu destul sã expun marfa!”, se plângea Emil Sandu. Si alti producãtori autentici, care au primit tarabe, la fel, undeva la marginea pietei, au aceleasi probleme, unii dintre ei preferând sã-si vândã marfa în afara pietei închiriind tarabe, lângã cei care, în aceastã perioadã, vând rãsaduri de legume.
REPLICA TÂMPITÃ A ADMINITRATORULUI DIN PIATÃ: „Sã vândã marfa engros!”
Dintotdeauna, în pietele vasluiene, comerciantii au fãcut legea, acesta fiind poate si motivul pentru care fostii administratori casieri si lucrãtori au fost schimbati din functie, mai nou fiind adoptat, prin Hotãrâre de Consiliu Local un nou regulament de functionare a pietelor, ce urmeazã a fi implementat în perioada urmãtoare. Chiar si cu aceste schimbãri, dat fiind cã, poate, vechile nãravuri pier greu, în continuare, în piete existã o hegemonie a comerciantilor, care practic dicteazã tot ceea ce se întâmplã, în dauna adevãratilor producãtori, marginalizati, de multe ori amenintati chiar, ca nu cumva sã scadã preturile ori sã aibã tupeul sã cearã spatii de desfacere mai bine plasate. Culmea este cã ambele categorii, si comercianti, si producãtori, au aceleasi costuri, în ceea ce priveste desfacerea mãrfii, de 90 lei lunar pentru rezervare tarabã, la care se adaugã 12 lei/zi chirie si alti 10 lei pentru închirierea unui cântar! În aceste conditii, este normal ca asa-zisii comercianti sã se opunã oricãrei schimbãri, date fiind profiturile zilnice obtinute pentru vânzarea unor produse cumpãrate din depozite sau chiar de la producãtorii care nu mai au loc, sau timp, sã stea în piatã. Cât despre case de marcat, pentru comercianti, nici vorbã, acestea apar doar când se anuntã vreun control, evaziunea fiscalã fiind în floare! În aceste conditii, nu este de mirare cã Cristi Nechita, actualul responsabil al Pietelor din Municipiul Vaslui, i-a propus producãtorului Emil Sandu ca, pentru a-si vinde toatã marfa, sã o vândã engros – ghici cui? – acelorasi comercianti din piatã care aduc venituri importante pe munca altora la bugetul primãriei. Tot conducerea pietei, deranjatã fiind poate de faptul cã acesta a ales sã facã totul public, i-a transmis producãtorului cã „de acum, când mai aveti probleme la piatã, sã vã adresati presei, nu nouã!”.
EXPLICATII RUDIMENTARE :”Regulamentul este acelasi pentru toti!”
Viceprimarul Sorin Radu, în a cãrui sarcinã picã inclusiv activitatea pietelor si oborului din muncipiu, este decis sã facã ordine în acest serviciu de utilitate publicã, asa cum îl numeste el. „Suntem constienti de faptul cã, la Vaslui, este una dintre cele mai scumpe piete a produselor agroalimentare din tarã, cu toate cã suntem un judet preponderent agricol. Pentru a remedia acest lucru, si dat fiind cã acesta este un serviciu de utilitate publicã de cea mai mare importantã, de care depind mii de vasluieni, s-au luat mãsuri care ar trebui sã ducã la o normalitate. De aceea am fãcut schimbãri în organigrama celor desemnati de primãrie la piete, de aceea am propus si noul regulament de organizare a pietelor din municipiu. Din pãcate, nu putem interveni punctual, tocmai pentru a nu crea animozitate între comercianti, sau comercianti si producãtori. Normal ar fi ca producãtorii sã aibã întâietate, cu conditia ca acestia sã asigure un flux constant de produse pe piatã, lucru care, cel putin în acest moment, îl fac comerciantii. Regulamentul este acelasi pentru toti, dar, repet în continuare, politica noastrã este de a aduce producãtorul alãturi de consumator, pentru a-i asigura acestuia din urmã produse bune calitativ la preturi decente, iar primilor, desfacerea mãrfii care este, pânã la urmã, rodul muncii proprii. Odatã cu redeschiderea, în aceastã toamnã, a pietei Vidin, sperãm sã schimbãm procentul producãtor-comerciant prezent în piete de la 70 – 30%, la cel putin 60/40!”, a declarat viceprimarul Radu Sorin.
