ȘMECHERIA BATE COMPETENȚA, ȘAORMA INTELIGENȚA | Șaorma lui Stativă, mai importantă decât titlurile universitare ale lui Andrei Alexandru

MISTERELE POLITICII… Îl avem pe deja celebrul Irinel Stativă, unul dintre exemplele negative date în întreaga țară în cazul parlamentarilor care taie frunze la câini. Acesta apare pe aceeași listă de candidați alături de un alt nume, Andrei Alexandru. Un „nimeni”: cercetător științific senior II în cadrul Academiei Române, absolvent cu media generală 10.00 cu diplomă de licență de merit (șef de promoție), doctor în informatică obținut cu „Magna cum Laude” la Academia Română, administrator al Agenției Spațiale Române etc. Dincolo de titluri, în doar doi ani de zile, acest om a adus României zeci de miliarde de lei din fonduri europene, din postura de secretar de stat la Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării. E absolut normal, în aceste condiții, cum e posibil ca acest nume cu care orice organizație de partid din țară s-ar mândri, să apară undeva la coada listei de candidați, imediat după mult mai titratul Irinel Stativă? Doar deputatul șaormă, Adrian Solomon, știe de ce Stărică, așa cum avea să-i spună Adrian Porumboiu într-o ședință publică, este cel mai bun om politic din organizația Vaslui. Poate și din cauză că este necuvântător în Parlament.

Foarte puțini știu că ieri Cererile de rambursare pe programele de coeziune OCIDIF, POR și POS vor fi onorate de Comisia Europeană. Astfel, 8,5 miliarde lei din fonduri europene vor intra în România. Și mai puțini știu că cel mai mare merit în această realizare îl are un tânăr vasluian, Andrei Alexandru. Și nici măcar nu este singurul. În ultimii doi ani, de când a fost numit secretar de stat la Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării, cu atribuțiuni în domeniul său de expertiză, cercetarea aceasta a absorbit în totalitate toate fondurile europene puse la dispoziție prin Programul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). În Guvernul Ciolacu a rămas celebru schimbul de replici între premierul Ciolacu și Andrei Alexandru: „Cum stăm cu absorbția din PNRR la Ministerul Cercetării?”, „Domnule premier, la noi toate sumele au fost atrase, distribuite și semnate contractele”. Acest tânăr politician mai are are o listă absolut incredibilă de realizări ca secretar de stat, concretizate în miliarde de lei atrase din fonduri europene sau rescrierea aproape în integralitate a legislației românești aferente cercetării, dezvoltării tehnologice si inovării, veche de peste 20 de ani, în acord cu recomandările Comisiei Europene. Este o listă lungă și impresionantă cu realizări și fapte care pot fi verificate foarte ușor și care arată că se poate spune fără nicio exagerare că acest om chiar a intrat în politică pentru a face ceva. (De altfel, pentru cei care au dubii privitor la aceste afirmații, vom publica în continuare textul întregului raport de activitate al lui Andrei Alexandru, precum și CV-ul acestuia. Ambele pot fi găsite pe Internet, pe site-ul ministerului și chiar și pe contul personal de Facebook). Iar secretul este foarte ușor de descifrat. Omul a ajuns într-un post din administrația publică centrală unde are expertiza necesară ocupării acestuia. Adică, un cercetător de la Academia Română pus să conducă cercetarea românească.

CV ANDREI ALEXANDRU

Și, totuși, nu este atât de valoros precum Stativă

În ciuda performanțelor sale extraordinare, organizația de partid condusă de Adrian Solomon a avut o altă „viziune” și a preferat să-l pună pe Andrei Alexandru undeva la coada listei de candidați pentru alegerile parlamentare. Mai exact, acesta a apare pe locul V, un loc cu șanse zero. Deasupra sa, pe aceeași listă, se află niște valori incontestabile: Irinel Stativă, Ana Rinder, Eduard Popica și Adrian Solomon, primul între egali! Dar dacă așa e mai bine pentru binele partidului, cine se poate opune? În niciun caz Andrei Alexandru, cel pe care l-am întrebat ieri cum se simte pe poziția V, în spatele celorlalte valori ale organizației.

„Până la urmă, fiecare va continua pe pozițiile pe care a confirmat”

Modest, acesta ne-a explicat în logica sa de ce a ajuns atât de jos pe lista de la Camera Deputaților. De remarcat că acesta a acționat ca la carte în depunerea candidaturii. Și-a prezentat intenția de a candida, argumentând de ce își dorește postul de deputat, apoi și-a prezentat raportul de activitate ca secretar de stat la Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării. “Este o decizie a colegilor din conducerea PSD pe care o respect și mergem înainte împreună ca o echipă în aceste alegeri. Sunt membru PSD din 2008, am luptat în fiecare campanie pentru ideile în care cred: mai bine pentru cei mulți. Până la urmă, fiecare va continua pe pozițiile pe care a confirmat. Dacă voi mai avea în viitor susținere pentru a fi membru al Guvernului, voi încerca să îmi exercit atribuțiile cu responsabilitate în folosul României. Nu fac nimic pentru mine, ci pentru țară. Legat de liste, e absolut logic ca Adrian Solomon, care este președintele Comisiei de Muncă de atîția ani, care a generat marile legi ale țării, și Edi Popica, care a fost un foarte bun prefect și deputat, să fie înaintea mea. De altfel, cred că experiența în administrație, pe care ambii o au, e extrem de importantă în perspectiva obținerii unui mandat de deputat. Doar având o experiență în zona executivă poți genera legi bune pentru comunitatea care te trimite pe poziții de demnitate publică. Și Ana a confirmat ca manager, sper să facă lucruri bune ca deputat. Pentru mine, partidul e mai important decât o chestiune strict personală legată de cariera profesională”, ne-a declarat Andrei Alexandru.

Și totuși, ce studii are Irinel Stativă?

LIPSURI LA MAPA PROFESIONALĂ… Irinel Stativă e printre foarte puținii parlamentari care au ales să nu-și facă public CV-ul. Nu apare nici pe site-ul oficial al Camerei Deputaților, nici în altă parte pe Internet. Interesant este, însă, că, în trecut, acest CV era disponibil și, pentru curioși, putem preciza că, la capitolul studii superioare, Irinel Stativă a trecut Facultatea de Automatizări și Calculatoare din cadrul Universității Al. I. Cuza Iași. Curios este faptul ca aceasta facultate nu exista decât în CV-ul lui Irinel Stativă…Facultatea de Automatizari și Calculatoare face parte din Universitatea Tehnica Gh. Asachi – Iasi, pe când Univ. Al. I. Cuza are Facultatea de Informatică. Cel puțin așa stăteau lucrurile pe vremea când se presupune că Stativă activa cu succes ca student. Dar, astea sunt doar niște amănunte. Suntem siguri că Irinel Stativă deține și el o diplomă, doar că e prea modest ca să o facă publică! Și apoi, diplomele nu contează, ci munca din cele patru mandate de parlamentar, concretizată în 10 minute de discurs în plen. Câteodată e mai bine să fii politician și să nu ai nici Diplomă de BAC.

Raport de activitate mandat secretar de stat din 21.01.2022 până în prezent – Andrei Alexandru

Subsemnatul Andrei Alexandru, membru al Guvernului României, având funcția de secretar de stat in Ministerul Cercetării, Inovării si Digitalizării, prezint următoarele:

Realizări profesionale:

De profesie sunt matematician, cercetător științific senior II (senior scientific researcher) în cadrul Academiei Române, Institutul de Informatică Teoretică, grad profesional obținut prin Ordinul Ministrului Cercetării, Inovării și Digitalizării nr 83/27.05.2021 si profesor la Universitatea „Stefan cel Mare” din Suceava. De asemenea, sunt si administrator al Agenției Spațiale Române.

Sunt absolvent cu media generală 10.00 cu diplomă de licență de merit (șef de promoție) al Facultății de Matematică a Universității “Al. I. Cuza” din Iași promoția 2008, având un doctorat în informatică obținut cu „Magna cum Laude” la Academia Română sub coordonarea Dr. Gabriel Ciobanu – membru al Academia Europaea (Academia de Științe a Europei) si publicat la una dintre cele mai prestigioase edituri academice din lume – Springer Nature.

Cele mai importante rezultate academice obținute:

• 2 cărți publicate la Springer-Nature în domeniul fundamentelor matematicii (teoria axiomatică a mulțimilor).
• 1 volum editat/coordonat la Theoretical Computer Science – Elsevier.
• circa 50 articole științifice publicate in jurnale internaționale de prestigiu (cele mai multe cotate ISI)
• 5 jurnale cotate ISI la care sunt editor.
• Premiul Grigore Moisil al Academiei Române obținut in 2022

Realizări politice (sumar):

• Aprobarea pentru rambursare a circa 10 miliarde lei din fonduri europene (fonduri de coeziune și PNRR) în calitate de coordonator sau ca negociator principal cu Comisia Europeană.
• Deblocarea integrală a programelor de coeziune: Programul Creștere Inteligentă, Digitalizare și Instrumente Financiare, cele 8 Programe Regionale gestionate de Agențiile pentru Dezvoltare Regională și Programul Sănătate, in calitate de negociator cu Comisia Europeană si președinte al Comitetului de Coordonare pentru Specializare Inteligentă, prin setarea corectă a cadrului normativ privind guvernanța specializărilor inteligente (bugete cumulate circa 8 miliarde euro).
• Rescrierea aproape în integralitate a legislației românești aferente cercetării, dezvoltării tehnologice si inovării, veche de peste 20 de ani, în acord cu recomandările Comisiei Europene prin mecanismul Policy Support Facility și cu Carta Europeană a Cercetătorilor (peste 20 de acte normative dintre care 2 proiecte de lege majore – Legea 183/2024, Legea 25/2023 împreună cu HG 138/2024)
• Îndeplinirea tuturor jaloanelor și țintelor din PNRR C9, fără nicio zi de întârziere. MCID e singurul minister care și-a îndeplinit toate jaloanele, inclusiv cele aferente cererii 6 de plată (Romania este abia la momentul evaluării cererii 3 de plată).
• Lansarea tuturor investițiilor aferente componentei 9 a PNRR administrată de MCID și încheierea de contracte de circa 1 miliard de lei.
• Stimularea colaborării între organizațiile de cercetare de drept public și cele private (IMM-uri) pentru transferul în economia reală a rezultatelor cercetării și aducerea plus-valorii pentru societate, prin alocarea a circa 500 milioane lei unor astfel de programe de cercetare.
• Gestionarea a circa 60 miliarde de lei din fonduri publice aferente cercetării, inovării si transferului tehnologic prin Planul Național de Cercetare Dezvoltare și Inovare a cărui elaborare am coordonat-o. Am obținut in 2023 majorarea cu circa 70% a bugetului MCID față de execuția din 2022, iar in 2024 am obținut o majorare de circa 30% față de execuția din 2023.
• Doar în ianuarie 2024 am lansat și coordonat competiții cu buget de circa 2 miliarde lei (Centre de Excelență, Soluții, Proiecte Experimental Demonstrative, Proiecte de Transfer la Operatorul Economic) pentru a răspunde adecvat la principalele provocări societale.
• Colaborarea la elaborarea Programului Național pentru Transformarea Digitală a Autorităților Publice Locale, prin care întreaga administrație publică locală din Romania va fi digitalizată, prin acordarea unor vouchere pentru digitalizare, cu buget total de circa 200 milioane lei. Programul începe în septembrie 2024 si e dedicat tuturor primăriilor si consiliilor județene.
• Adoptarea tehnologiilor cuantice în România, un proiect major de securitate națională, unic în Europa de Est.

Realizări politice (detaliere):

• Coordonarea demersurilor MCID și a negocierilor cu Comisia Europeană în vederea validării de către Comisia Europeană a condiției favorizante “Buna Guvernanță a strategiei naționale sau regionale de specializare inteligentă”, necesară pentru aprobarea cererilor de rambursare din 3 programe de coeziune (Programul Creștere Inteligentă, Digitalizare și Instrumente Financiare, cele 8 Programe Regionale și Programul Sănătate) cu buget de aproximativ 8 miliarde de euro. In plus, am prezidat Comitetul de Coordonare pentru Specializare Inteligentă format din reprezentanți ai MCID și ai Agențiilor de Dezvoltare Regională. Condiția favorizantă a fost considerată îndeplinită de către Comisia Europeană prin adresa COM C (2024) 5527 din 25 iulie 2024. Astfel au fost deblocați circa 8 miliarde de euro aferenți politicii de coeziune, dintre care circa 1,7 miliarde corelați cu specializarea inteligentă prin aceste instrumente.
• Coordonarea elaborării Legii 183/2024 privind statutul personalului de cercetare, dezvoltare și inovare (noua lege a cercetării), jalon PNRR care reglementează introducerea bunelor practici internaționale în toate etapele carierei de cercetător, respectiv stabilirea mecanismului de încadrare și promovare în carieră, a drepturilor și obligațiilor, a normelor de bună conduită, a regulilor de evaluare a performanței științifice, echivalarea gradelor profesionale de cercetare-dezvoltare cu titlurile didactice universitare, promovarea și susținerea accesului liber la infrastructura de cercetare din organizațiile de cercetare pentru studenții doctoranzi, creșterea calității și eficienței actului managerial la nivelul organizațiilor de cercetare, și clarificarea parcursului profesional în cariera de cercetător în concordanță cu recomandările Comisiei Europene prin mecanismele Policy Support Facility, precum și cu principiile prevăzute în Carta europeană a cercetătorilor, respectiv Declarația de la Bonn privind libertatea cercetării științifice.
• Coordonarea elaborării Strategiei Naționale în domeniul tehnologiilor cuantice (HG 1028/2024) proiect major de securitate națională a României, țara noastră devenind primul stat din Europa de Est care adoptă aceste tehnologii emergente.
• Colaborarea la elaborarea Programului Național pentru Transformarea Digitală a Autorităților Publice Locale, prin care întreaga administrație publică locală din Romania va fi digitalizată, cu buget de circa 200 milioane lei (finanțare în cuantum de maxim 250.000 lei, inclusiv TVA pentru consiliile județene și primăria capitalei; finanțare în cuantum de maxim 175.000 lei, inclusiv TVA, pentru primăriile de municipiu și primăriile de sector din București; finanțare în cuantum de maxim 125.000 lei, inclusiv TVA, pentru primăriile de orașe; finanțare în cuantum de maxim 75.000 lei, inclusiv TVA, pentru primăriile de comune)
• Coordonarea elaborării HG 933/2022 privind Strategia Națională de Cercetare, Inovare și Specializare Inteligentă – SNCISI 2022 – 2027.
• Coordonarea elaborării HG 1188/2022 și HG 1248/2023 privind Planul Național de Cercetare, Dezvoltare și Inovare numărul IV – PNCDI 2022 – 2027, care cumulează toate instrumentele de finanțare competitivă a cercetării din fonduri publice naționale (cu un buget estimat pe perioada de derulare de circa 60 miliarde lei) și a implementării acestuia. Au fost lansate o serie de competiții, din care menționez:
  • Programul IDEI – competiția „Proiecte de Cercetare Exploratorie” – prin care urmărim stimularea excelenței în cercetarea științifică fundamentală și de frontieră. Buget de circa 78 milioane lei.
  • Programul Parteneriate pentru Inovare – competițiile „Proiecte Experimental Demonstrative” și „Proiecte de Transfer la Operatorul Economic – prin care este stimulat parteneriatul public-privat în vederea transferului în economia reală a rezultatelor cercetării. Buget cumulat de circa 104 milioane lei.
  • Programul Resurse Umane – competiția „Proiecte de Cercetare pentru Stimularea Tinerelor Echipe Independente” – prin care urmărim finanțarea în cercetare pe baza principiului meritocrației și păstrarea în țară a tinerilor de excepție. Buget de circa 52,5 milioane lei.
  • Programul Resurse Umane – competițiile „Proiecte de mobilitate”, „Proiecte de mobilitate pentru cercetători cu experiență” și „Proiecte de mobilitate pentru tineri cercetători din diaspora” – prin care urmărim atragerea în țară a cercetătorilor performanți din diaspora, dar și participarea cercetătorilor români la manifestări internaționale de top, efectuarea unor stagii de pregătire în străinătate de către cercetători și asigurarea accesului acestora la infrastructuri inexistente în România. Buget de circa 14 milioane lei.
  • Programul Resurse Umane – competiția „Burse Stefan Odobleja” prin care urmărim acordarea unor burse de cercetare doctoranzilor și postdoctoranzilor români. Buget de circa 7 milioane lei
  • Programul Știință și Societate – competiția „Acces la Literatura Științifică”, prin care comunitatea academică are acces gratuit la principalele baze de date relevante pentru cercetare și la cele mai noi descoperiri științifice. Buget de anual de circa 71 milioane lei.
  • Programul Provocări – competiții de tip „Soluții” – prin care se urmărește oferirea unor soluții sub formă de bun (produs/serviciu/proces de fabricație) inovator, ca răspuns la necesitatea identificată în sectorul public.
  • Programul Provocări – competiția „Centre de excelență” – prin care se operaționalizează 24 de centre de excelență/poli instituționali de performanță în domenii de cercetare asociate principalelor provocări societale, precum digitalizare, industrie, spațiu, energie, mediu, mobilitate, agricultură, bioeconomie, bioresurse, sănătate, patrimoniu, securitate, urmărindu-se oferirea unui răspuns concret la principalele provocări societale. Buget de circa 1,6 miliarde lei.
  • Programul Nucleu – prin care se asigura finanțarea de bază a institutelor naționale de cercetare dezvoltare. Buget anual de circa 750 milioane lei.
  • Programul Cooperare Europeană și Internațională – competiția „Proiecte de cofinanțare a proiectelor cîștigate la competițiile din cadrul Digital Europe” în vederea accelerării transformării digitale a economiei. Buget de 18 milioane lei.
  • Programul Cooperare Europeană și Internațională – competiția „Parteneriate și misiuni europene” prin care se urmărește cofinanțarea proiectelor cîștigate de cercetătorii români la competițiile europene de proiecte de cercetare. Buget de circa 48 milioane lei.
  • Programul Cooperare Europeană și Internațională – competițiile „Proiecte de colaborare cu Republica Moldova” și „Proiecte complexe bilaterale cu Republica Moldova” prin care se urmărește consolidarea colaborării între cercetătorii români și cei din Republica Moldova. Buget cumulat de circa 43 milioane lei.
  • Finanțarea cercetării în domenii de interes strategic, prin susținerea unor proiecte unice precum ELI-NP sau Danubius.
  • Coordonarea elaborării schemei de ajutor de stat aferentă PNCDI IV, în valoare de circa 3,1 miliarde lei prin care va fi finanțată cercetarea aplicativă în domenii asociate principalelor provocări societale și vor fi stimulate parteneriatele în organizațiile de cercetare de drept public și cele private în așa fel încât să fie realizat transferului tehnologic al rezultatelor cercetării.
• Coordonarea implementării Planului Național de Redresare și Reziliență – Componenta 9, buget total de circa 200 milioane euro:
  • Ca urmare a investiției 5 din C9 a PNRR au fost constituite 5 centre de competență cu buget de aproximativ 5 milioane de euro fiecare în domenii precum Cancer, Adaptarea la Schimbările Climatice, Orașe Inteligente, Oceane Sănătoase și Sănătatea Solului și a Alimentelor, realizând astfel un jalon PNRR.
  • De asemenea, foarte mulți cercetători de top din străinătate au fost atrași în sistemul de cercetare românesc prin investiția 8 din C9 a PNRR, semnându-se 116 contracte de finanțare cu buget cuprins între 1,2 și 1,4 milioane de euro fiecare.
  • Prin investiția 10 din C9 a PNRR au fost constituite 8 centre regionale de orientare în carierea de cercetător.
  • Prin investiția 9 din C9 a PNRR au fost acordate burse de excelență tinerilor care și-au obținut doctoratul pentru a continua cercetarea în universitățile din România.
  • Prin investiția 7 din C9 a PNRR se vor cofinanța proiecte de cercetare cîștigate în competițiile din Horizon Europe, cu precădere cele cu componentă de green și digital (300.000 euro pentru fiecare partener român) și se vor finanța minim 10 proiecte complementare celor cîștigate la Horizon Europe (1 milion euro fiecare).
  • Prin investiția 6 din C9 a PNRR se alocă 5 milioane de euro cercetătorilor pentru schimburi de experiență în vederea elaborării unor proiecte în cadrul Horizon Europe.
• Coordonarea elaborarii Legii 25/2023 care reglementează reducerea gradului de fragmentare a sistemului de cercetare din România prin stimularea colaborării între organizațiile de cercetare și finanțarea acestora în raport cu performanțele academice obținute.
• Coordonarea elaborării HG 138/2024 care stabilește procedura și criteriile de evaluare a întregului sistem de cercetare din România.
• Coordonarea elaborării Ordonanței de Urgență a Guvernului 43/2023 (jalon PNRR, Reforma 2 din Componenta 9) ce are drept scop înființarea și operaționalizarea Comitetului Interministerial pentru Știință, Tehnologie și Inovare având ca principală atribuție definirea priorităților naționale în domeniul cercetării, inovării și transferului tehnologic.
• Coordonarea elaborării actelor normative pentru implementarea programului de burse Carol I prin care elevii cu rezultate deosebite la olimpiade sunt stimulați să își facă studiile în România, și pentru derularea Galei Cercetării Românești prin care s-au acordat 11 premii a câte 300.000 lei fiecare cercetătorilor cu rezultate profesionale remarcabile (HG 526/2023 și OMCID 21382/2023).
• Reprezentarea ministerului/României în cadrul mai multor evenimente interne și internaționale, precum:
  • Educația medicală și cercetarea în politicile de sănătate din România”, UMF “Carol Davila” din București, 3 octombrie 2024
  • Open Living Lab Days, Universitatea de Vest din Timișoara, 25-27 septembrie 2024
  • Reuniunea miniștrilor responsabili de învățământ superior și cercetare, Președinția Consiliului Uniunii Europene, Budapesta, Ungaria, 16 – 17 septembrie 2024 (mandat reprezentare România).
  • Consiliul Național al Rectorilor, Chișinău, Universitatea Tehnică a Republicii Moldova, 12 – 15 septembrie 2024.
  • Consiliul Național al Rectorilor, Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară, Cluj Napoca 25 – 27 iulie 2024.
  • Culture & Technology: European Summer University in Digital Humanities, desfășurat la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, 15 iulie 2024.
  • Moldova Regional Economic Forum, Vatra Dornei, 4 – 6 iulie 2024.
  • Empowering Young Parliamentarians: Fostering Cooperation in Energy, Environment, and Digitalization for a Secure and Sustainable Future, eveniment desfășurat în cadrul Adunării Parlamentare a Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE), Palatul Parlamentului, 1 iulie 2024.
  • 2nd International Conference on Laser, Plasma and Radiation – Science and Technology”, INFLPR, Delta Dunării 17-21 iunie 2024.
  • Eureka Global innovation Summit 2024, Istanbul, Turcia, 13 – 14 iunie 2024.
  • Euroinvent 2024, Palatul Culturii, Iași, 6 – 7 iunie 2024.
  • Conferința de prezentare a rezultatelor programului Nucleu, Universitatea Tehnica Cluj Napoca, filiala Bistrița, 29 – 31 mai 2024.
  • Consiliul Național al Rectorilor, Universitatea de Vest, Timișoara, 24 – 26 mai 2024.
  • Conferința de lansare a platformei INSPIRE, Universitatea Babeș Bolyai, Cluj Napoca, 20 – 22 mai 2024.
  • Ziua Telecomunicațiilor și Societății Informaționale, Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Informatică – ICI București, București 17 mai 2024.
  • Olimpiada națională de matematică pentru gimnaziu, Vaslui și Huși, aprilie – mai 2024.
  • Conferința “Idei care schimbă România: Dezvoltarea Ecosistemului de Securitate Cibernetică”, Palatul Parlamentului, București, 24 aprilie 2024.
  • Conferința “Idei care schimbă România: Antreprenoriat și Inovație – Provocări, Oportunități, Perspective”, Palatul Parlamentului, București, 23 aprilie 2024.
  • Conferința “România Strategia Dezvoltării” – ziarul Bursa, București, 23 aprilie 2024.
  • Conferința proiectului “DOORS Black Sea: Viitorul Mării Negre – știință, prosperitate și oameni”, București, 23-24 aprilie 2024.
  • Conferința de economie circulară CIRCULARIO, Camera de Comerț și Industrie, Iași 22 aprilie 2024.
  • Reuniunea “Commision on Science and Technology for Development of United Nations”, ONU, Geneva 15 – 19 aprilie 2024.
  • Conferința “Proiectul Hidrogen”, București 10 aprilie 2024.
  • Reuniunea OCDE Digital – Paris 2 aprilie 2024.
  • Conferința “Restaurarea zonelor umede și turbăriilor din regiunea de (RePeat)”, Institutul de Cercetare Dezvoltare pentru Cinegetică și Resurse Montane, Miercurea Ciuc, 20-21 martie 2024.
  • Dezbaterea “Fabrica de Creiere: Formarea Competențelor pentru industriile cu valoare adăugată mare – de la școală, la universitate, la sistemul de formare continuă”, Universitatea Politehnica București, 29 februarie 2024.
  • Conferința “The Future of Quantum Technologies in Romania”, Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Materialelor, Măgurele, 22 februarie 2024.
  • Conferința “România – Polul Cercetării și Inovării”,  Guvernul României, București, 21 februarie 2024.
  • Conferința de finalizare a proiectului “Centrul Regional de Excelență pentru Diagnostic Personalizat și Inteligență Artificială în Medicină și Imagistică (MEDIMAG-IA)”, Universitatea de Medicină și Farmacie “Grigore T. Popa” din Iași, 18 decembrie 2023.
  • Conferința de finalizare a proiectului “Lifewatch Romania”, Universitatea din București, 11 decembrie 2023.
  • Conferința de inaugurare a sediului Institutului de Cercetări Avansate de Mediu, Universitatea de Vest din Timișoara, 24 noiembrie 2023.
  • Conferința de inaugurare a Centrului de Inovare Interdisciplinar de Fotonică și Plasmă pentru Eco-Nano Tehnologii și Materiale Avansate (IN2-Fotoplasmat), Institutul Național de Cercetare Dezvoltare pentru Fizica Laserilor, Plasmei și Radiației, Măgurele, 22 noiembrie 2023.
  • Congresul Național de Îmbătrânire Activă, Palatul Parlamentului, 15 noiembrie 2023. International Conference on e-Health and Bioengineering EHB 2023 – 11th Edition, București 09-10 noiembrie 2023.
  • Reuniunea miniștrilor responsabili de Securitate si Spațiu UE – ESA, Sevilla, 6-8 noiembrie 2023.
  • Conferința de Lansare a Strategiei Naționale de Comunicații Cuantice, Universitatea Babeș – Bolyai, 30 octombrie 2023.
  • Reuniunea Consiliului Național al Rectorilor, Universitatea Transilvania, Brașov 26-27 octombrie 2023.
  • Reuniunea Consiliului Național al Rectorilor, Universitatea din Petroșani, 13-14 octombrie, 2023.
  • Conferința privind rolul alianțelor de universități europene în transformarea învățământului superior din România, Universitatea de Vest, Timișoara, 9 octombrie 2023.
  • Conferința de aniversare a 30 de ani de la înființarea Institutului Național pentru Studiul Totalitarismului, Academia Română, octombrie 2023.
  • Conferința “Restaurarea zonelor umede și turbăriilor din regiunea de Centru – RePEAT”, Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Cinegetică și Resurse Montane, Miercurea Ciuc, octombrie 2023.
  • Conferința internațională “Forest Science for people and societal challenges – The 90th Marin Drăcea INCDS Anniversary”, organizată de Institutul Național de Cercetare Dezvoltare în Silvicultură “Marin Drăcea” în parteneriat cu Academia Română și Academia de Științe Agricole și Silvice “Gheorghe Ionescu Șișești”, București, 3 octombrie 2023.
  • Reuniunea Boardului International al Centre International de Formation et de Recherche Avancées en Physique (CIFRA), centru de tip 2 UNESCO, Institutul Național de Cercetare Dezvoltare pentru Fizica Materialelor Măgurele, septembrie 2023. Reuniunea Consiliului Național al Rectorilor, Universitatea Dunărea de Jos Galați, 14-16 septembrie 2023.
  • Conferința “Info Day on the establishment of ACTRIS ERIC”, Universitatea Babeș – Bolyai, 12 septembrie 2023.
  • Ziua Revervației Biosferei “Delta Dunării, în prezența Președintelui României,  Tulcea, 1 septembrie 2023.
  • The Tenth Congress of Romanian Mathematicians, Pitești, iulie 2023.
  • Conferința “Carpathian Summer School of Physics” organizată de Institutul Național de Cercetare Dezvoltare pentru Fizică și Inginerie Nucleară Horia Hulubei, Sinaia, iulie 2023
  • Conferința de lansare a centrului regional de orientare în cariera de cercetător pe zona București-Ilfov prin investiția 10 din Componenta 9 a PNRR, Universitatea din București, iunie 2023.
  • Reuniunea Consiliului National al Rectorilor, Universitatea Stefan cel Mare Suceava, iunie 2023.
  • Conferința “Protecția datelor cu caracter personal în învățământul universitar românesc – provocări și perspective”, Universitatea Babeș – Bolyai, 9 iunie 2023.
  • Reuniunea Consiliului Național al Rectorilor, Universitatea din Oradea, 26 mai 2023.
  • Conferința POLI CHEMISTRY FEST 2023, Universitatea Națională de Știință și Tehnologie POLITEHNICA București, 11 mai 2023.
  • Conferința “Smart Diaspora – Diaspora în învățământ superior, știință, inovare și antreprenoriat”, Timișoara, aprilie 2023.
  • Conferința  “Dezvoltarea Genomicii și Impactul în Bolile Rare”, Palatul Parlamentului, Bucuresti, 28 februarie 2023.
  • Forumul european “SMART HEALTH TECHNOLOGIES in Medical Diagnostic and Treatment”, Iași, 7-9 februarie 2023.
  • Conferința internațională “BioHub 2022: Stiințe Biologice – Provocări și Perspective” cu ocazia aniversării a 25 de ani de la înființarea Institutului Național de Cercetare Dezvoltare pentru Științe Biologice, noiembrie 2022.
  • Conferința “Realități și perspective ale cercetării științifice din România reflectate în documentele de orientare strategică. Posibilități de colaborare între cercetarea științifică și mediul de afaceri în profil teritorial”, Academia Română, filiala Iași, octombrie 2022.
  • Conferința “Cercetarea științifică academică: așteptări și perspective” Academia Română, filiala Iași, mai 2022.
  • Simpozionul Internațional de Biodinamică, Academia Română, București, mai 2022.