SÃRBÃTOARE MARE…30 noiembrie este zi de sãrbãtoare legalã, în care ortodocsii si catolicii români îl cinstesc pe Sf. Apostol Andrei, Ocrotitorul României si cel dintâi chemat dintre apostoli, care a adus cuvântul Evangheliei pe pãmântul Dobrogei de astãzi. Aproximativ 700. 000 de români îsi sãrbãtoresc ziua numelui sau pe cele derivate din numele Andrei/Andreea. Datele indicã faptul cã 717.602 cetãteni romani poarta numele Sfântului Apostol Andrei, prãznuit de Biserica Ortodoxã Românã pe 30 noiembrie.
Viata Sf. Andrei
Sfântul Apostol Andrei s-a nãscut în Betsaida, localitate aflatã pe malul lacului Ghenizaret din Galileea, si este fratele Sfântului Apostol Petru. Initial era ucenicul Sfântului Ioan Botezãtorul, de la care aude cã Hristos este Mesia Cel asteptat. Astfel, devine ucenic al lui Iisus Hristos, chemând si pe fratele sãu, Simon, care va deveni Apostolul Petru. De aceea este numit Cel dintâi Chemat.
Cei doi au renuntat la îndeletnicirea de pescari, i-au urmat lui Hristos si, dupã Învierea Domnului, au devenit „pescari de oameni”, adicã apostoli. Dupã Înãltarea Domnului, sortii au decis ca Andrei sã propovãduiascã în Bitinia, Tracia, Macedonia si Scitia Minor (Dacia Ponticã, Dobrogea de astãzi, în cetãtile Tomis, Callatis, Histria), apoi Bizant si Grecia. De aceea este cunoscut drept „apostolul românilor”. Conform istoricilor bisericesti, Sfântul Apostol Andrei a fost martirizat în cetatea Patras, din Grecia de astãzi, prin rãstignire, cu capul în jos, pe o cruce în formã de X, numitã „crucea Sfântului Andrei”. Moastele sale au fost duse la Constantinopol în anul 350. În anul 850, împãratul Vasile I Macedoneanul a redat locuitorilor din Patras capul sfântului apostol. În urma celei de-a patra cruciade, moastele Sfântului Andrei au ajuns la Amalfi, în Italia, apoi, în 1462, ele au fost duse la Roma. În anul 1964, capul Sfântului Andrei a fost înapoiat locuitorilor din Patras. În anul 1995, Sinodul Bisericii Ortodoxe Române l-a declarat sfânt cu cruce rosie, fiind cinstit în toatã Patriarhia românã, iar în 1997, Sf. Andrei a fost numit Ocrotitor al României. În anul 2012, ziua de 30 noiembrie a devenit Zi de Sãrbãtoare Legalã. Sfântul Andrei este ocrotitorul României, al Rusiei, al Greciei si al Scotiei.
Traditii de Sf. Andrei
Pe lângã latura spiritualã, Sfântul Andrei abundã în traditii si superstitii, aceastã zi fiind consideratã un fel de Halloween românesc. Când se pune grâu la încoltit si cum îti afli viitorul. Existã foarte multe obiceiuri si superstitii legate de Sf. Andrei majoritate au de-a face cu revoltã, cu mãritisul si cu protectia oamenilor împotrivã spiritelor rele care în aceastã searã bântuie alãturi de cei vii. Oamenii mai superstitiosi sunt de pãrere cã în noaptea de Sf. Andrei, lupii încep a vorbi cu grãi de om, spunând lucruri de-a dreptul înfiorãtoare. Mai mult, cei care au nenorocul de a fi atacati de acesti lupi în aceastã noapte se vor transformã în vârcolaci. Pentru a alunga spiritele rele, românii folosesc usturoiul pretutindeni, fie la grajdurile alimalelor, fie la cruciulitele fãcute pe mâinile copiilor. Pe lângã celelalte superstitii, ziua Sfântului Andrei e marcatã cea legatã de viitor sau de soartã. În acest context se pune grâu la încoltit, obicei care si azi se respectã. Asadar, fiecare membru al familiei trebuie sã aibã propriul ghiveci cu grâu si sã îl îngrijeascã. Acesta este semãnat în prealabil într-un ghiveci cu pãmânt sau într-un castron. Ghiveciul se aseazã la fereastra cea mai luminatã. Cel care a plantat ghiveciul îsi va pune o dorintã. Ghiveciul se tine si se îngrijeste pânã de Anul Nou. Dacã grâul este sãnãtos si viguros, asa va fi si el. Dacã firele vor fi verzi, asa va fi si norocul sãu.
