FENOMEN RAR…Imaginea zilei vine din zona Bârlad, Mânãstirea Bujoreni, unde s-a format ieri, în jurul orelor 13.00 un superb halo solar. Un fenomen optic care apare la noi destul de rar. Dacã ar fi fost un singur inel, probabil cã ati fi spus cã este un fenomen optic obisnuit. Priviti însã imaginea si veti observa douã inele incomplete si arcuri legate parcã de o o razã de luminã, fenomen extrem de rar.
Deasupra Mânãstirii Bujoreni s-a observat ieri, în jurul orelor 13.00, un superb halo solar, format din douã arcuri de cerc, legate între ele printr-o superbã razã solarã. Toti cei care au observat acest fenomen au rãmas impresionati si, pentru cã erau la o mânãstire s-a speculat cã este un semn divin: Dumnezeu si-a arãtat fata spre noi! Acelasi fenomen s-a vãzut si pe cerul Bârladului, cei care au avut norocul sã-l observe spunând cã este un semn dumnezeiesc. În realitate, este un halo solar, care, spun meteorologii, prevesteste schimbarea vremii.
Haloul, care este denumit adesea aurã sau nimb, este un inel luminos, multicolor, care poate apãrea pe bolta cereascã în jurul astrelor (Soare si Lunã) în conditii atmosferice propice. Apare din cauza reflexiei sau refractiei luminii în cristale de gheatã care sunt prezente în nori de mare altitudine. Multe sunt aproape de soare sau lunã, dar altele sunt în altã parte si chiar în partea opusã a cerului. Ele se pot forma, de asemenea, în jurul luminii artificiale, în vreme foarte rece, atunci când cristalele de gheatã numite „praf de diamant” plutesc în aerul din apropiere. „Toatã apa este înghetatã, adicã sub formã de cristale hexagonale de gheatã si atunci când turbulenta este puternicã, dar turbulentã poate fi atunci când este foarte cald, hexagoanele acestea se miscã haotic si atunci razele solare nimeresc sub unghiuri diferite. Astfel apare fenomenul optic de halo”, spun specialistii. Existã mai multe tipuri de efecte halo. Ele sunt produse de cristalele de gheatã din nori cirus mari (5-10 km sau 3-6 mile) în troposfera superioarã. Forma specialã si orientarea cristalelor este responsabilã pentru tipul de halo observat. Lumina este reflectatã si refractatã de cristale de gheatã si poate împãrti în culori, din cauza dispersiei. Cristalele se comportã ca prisme si oglinzi refractare si reflectând lumina soarelui între fetele lor, trimitînd arbori de luminã în directii speciale. Intensitatea halo-ului depinde de mãrimea particulelor de gheatã sau apã care le provoacã. Este cunoscut sub numele de „coroanã”, dar nu trebuie confundat cu gazul subtire luminos împrãstiat care reprezintã coroana proprie a soarelui. Fenomenul prevesteste în urmãtoarele 48 de ore vreme rea, spun meteorologii, vânt puternic, ploi puternice sau temperaturi înalte.
