TAXA DE SMECHER Seful PTF Albita proteja activitatea infractionalã desfãsuratã de politistii de frontierã. În schimbul acestei protectii, comisarul primea diferite sume, a constatat un judecãtor de la Curtea de Apel Bucuresti (CAB), însã un coleg al magistratului a respins cererea de arestare a lui Daniel Corban.
Mai multe complete de judecatã au judecat, în 22 februarie, cererile de arestare a 40 de politisti de la frontiera Albita, acuzati de procurorii anticoruptie de mitã. Un judecãtor care a solutionat cererea de arestare preventivã a zece dintre acuzati retine, în motivarea sa, faptul cã seful PTF Albita, „folosindu-se de functia de conducere pe care o detinea, proteja activitatea infractionalã desfãsuratã de lucrãtorii de politie în PTF Albita, primind în schimbul acestei protectii diferite sume de bani cu titlu de mitã, de la subalternii din fiecare turã de serviciu”. Totusi, Daniel Cristian Corban – seful de la frontiera Albita – este liber, un alt judecãtor apreciind cã acesta poate fi cercetat de Directia Nationalã Anticoruptie în stare de libertate. În motivarea deciziei de arestare a lui Corneliu Florea – agent politie frontierã, Raimond Narcis Bârlad – agent politie frontierã, Lucian Dieac – agent politie frontierã, Vlad Asimine – agent politie, Decebal Bejan – sef adjunct politie frontierã, Ciprian Nicolae Popovici – adjunct sef politie frontierã, Ciprian Emil Paveliuc – agent principal de politie, George Valentin Lãdaru – agent de politie, Corneliu Panaite – agent sef adjunct de politie, Romicã Petcu – agent sef de politie, judecãtorul CAB aratã: „Activitatea infractionalã în cadrul PTF Albita, asa cum a fost evidentiatã de investigatiile efectuate în cauzã, nu reprezintã un fenomen izolat, sporadic, accidental, ci, din contrã, este o activitate infractionalã repetitivã, îndelungatã ca derulare în timp, organizatã ierarhic, fiecare politist de frontierã avându-si rolul stabilit, îsi cunoaste si îsi asumã riscul si, de asemenea, îsi primeste recompensa în mãsura contributiei la comiterea faptei”.
Situatia si personalitatea dictau modul de operare
Investigatiile efectuate în cauzã, atât înregistrãrile ambientale audio-video, cât si rezultatul activitãtii specifice ale investigatorului sub acoperire autorizat în cauzã au avut ca rezultat direct descoperirea a numeroase acte nemijlocite de luare de mitã comise de cãtre politistii de frontierã, mai retine judecãtorul în motivarea sa. Numãrul mare al actelor de luare de mitã comise de politistii de frontierã de la PTF Albita si surprinse prin intermediul mijloacelor specifice de investigatie (înregistrãri audio-video, activitãti ale investigatorului sub acoperire), se diferentiazã de la caz la caz, în functie de personalitatea si modul de operare ale fiecãrui politist, precum si în functie de situatia concretã în care se pretinde, primeste sau se acceptã mitã (nereguli în documente, marfã peste limita admisã, etc.), mai noteazã sursa citatã. Astfel, aratã CAB, sunt politisti de frontierã care pretind si iau mita în mod direct, explicit, dupã ce constatã diferitele nereguli la regimul juridic de trecere a frontierei de stat si îi sugereazã direct sau prin expresii persuasive faptul cã sunt dispusi sã „treacã cu vederea” cele constatate dacã li se dã mitã. „Alti politisti de frontierã sunt mai prudenti, încearcã sã disimuleze actul de luare de mitã: verificã sub birou pasapoartele în care este predatã mita, ascund bancnota în palmã sau o iau cu un gest rapid, urmat de introducerea ei, de regulã, în unul din buzunarele uniformei”, noteazã judecãtorul, precizând cã „metoda infractionalã cea mai uzitatã de politistii de frontierã de la PTF Albita, este aceea de a extrage bancnotele primite ca mitã din pasapoartele pe care le verificã”. Totodatã, judecãtorul consemneazã faptul cã multi dintre cetãtenii ce tranziteazã frontiera de stat pe la PTF Albita, sunt familiarizati cu aceastã activitate infractionalã – de unde rezultã cã aceste practici ilegale se deruleazã de o perioadã mare de timp si prezintã un ridicat grad de generalizare în privinta implicãrii politistilor de frontierã din PTF – astfel cã, de multe ori, fãrã a se schimba nici un cuvânt între protagonistii activitãtilor infractionale, sunt puse în pasaport, bancnotele oferite cu titlul de mitã, sumele de bani fiind acceptate de politistul de frontierã în cauzã care, dupã verificarea sumei de bani primite, o ascunde în hainã si doar în anumite situatii, când este nemultumit de cât a primit, îsi exprimã verbal dorinta de a fi dati si alti bani sau produse. De regulã, „tariful” este cunoscut de cei care oferã mitã – 10 RON pentru situatiile obisnuite, mai precis doar pentru simpla aplicare a stampilei, iar în cazul unor situatii speciale – lipsa unor documente, nereguli privind viza, documentele auto sau marfã, produse în cantitãti mai mari, tariful creste direct proportional cu „riscul” la care se expune politistul de frontierã prin încãlcarea atributiilor de serviciu, sumele de bani pretinse si luate cu titlul de mitã variind de la caz la caz (10 euro, 20 de euro, 50 de euro, 100 de euro, 50 de RON, 100 de RON sau 200 de RON), mai noteazã judecãtorul.
„Apetit infractional” crescut
Cercetãrile efectuate pânã în prezent au stabilit cã beneficiile materiale ilicite rezultate în urma desfãsurãrii activitãtilor infractionale de coruptie, pot fi cuantificate pentru fiecare inculpat în parte, pe fiecare turã de serviciu, între limitele de 100 de RON – 1.000 de RON, variatiile intervenind în functie de mai multi factori de ordin obiectiv sau subiectiv, cum ar fi: datele calendaristice (zile normale, zile de sãrbãtoare legalã sau religioasã), momentul zilei (turã de noapte sau turã de zi) si, bineînteles, în functie de abilitatea fiecãrui inculpat în a-si desfãsura activitatea infractionalã. Judecãtorul mai indicã diverse convorbiri interceptate, în care politistii explicã cetãtenilor care vor sã treacã granita prin PTF Albita cã trebuie „sã lase de un coffe”, mai precis „10 lei de stampilã”, „Piva (bere)”, totodatã sunt consemnate negocierile politistilor privind suma ce urma a fi încasatã de ei. Sunt redate de judecãtor momente în care politistii pretind si insistã asupra sumei de 30 de euro cu toate cã cetãteanul verificat îi spune cã nu are decât 20 de euro, negocierea fiind finalizatã prin acceptarea sumei de 20 de euro si a 20 de RON. Unul dintre politistii de la Albita, surprins în timp ce vorbea cu un coleg în timp „ce extrage o bancnotã dintr-un pasaport”, explicã faptul cã „a venit învãtat sã cearã bani”. „Politistii de frontierã însã nu se rezumau doar la mita în bani, ci si, de pildã, pretindeau, primeau sau acceptau si diferite produse ce sunt transportate de cei care tranziteazã PTF Albita: croissante, pannetone, bãuturi alcoolice, gem, tigãri etc.”, subliniind „apetitul infractional” al acestora, precum si cã fenomenul coruptiei a devenit pentru ei, motivatia care dicteazã asupra comportamentului cotidian, fiind mai presus de legea pe care au jurat sã o respecte si sã o apere, noteazã judecãtorul în decizia de arestare a celor zece. Judecãtorul indicã situatii infractionale care, „chiar dacã sunt aparent ridicole, ilustreazã generalizarea coruptiei în rândul politistilor de frontierã de la PTF Albita, care pretind orice si oricât”. „Particularitatea grupului infractional organizat în spetã o reprezintã tocmai deturnarea scopului licit al organizãrii statale în PTF Albita spre obtinerea de beneficii financiare si materiale de cãtre lucrãtorii de politie prin sãvârsirea infractiunii grave de luare de mitã”, conchide judecãtorul.
