Schinducul si alte retete culinare
BUCÃTÃRIE Mâncarea gãtitã în mãnãstirile moldovenesti este renumitã în toatã tara pentru savoarea ei, nu putini fiind cei care s-au întrebat în nenumãrate rânduri care sunt ingredientele secrete ale cãlugãrilor, tainele gastronomiei mãnãstiresti. Pe chipul Mariei Magdalena Matei, bucãtãreasa de la Mãnãstirea de la Movila lui Burcel, trecerea anilor nu si-a pus amprenta, doar lumina si bunãtatea pe care le rãspândeste în jur trãdându-i vârsta. Mãicuta care a împlinit de curând 70 de ani a ales calea mãnãstirii încã din adolescentã, cu putin înainte de a împlini 17 ani.
Nãscutã în orasul Roznov, Piatra Neamt, aceasta îsi aminteste cu nostalgie si emotie de tinerete si de momentul în care a simtit cã locul ei este printre slujitorii lui Dumnezeu. „M-am hotãrât sã aleg calea monahalã dintr-o datã. Nu am stat foarte mult pe gânduri, nu am analizat situatia, pur si simplu în Bisericã mi-am gãsit locul, m-am simtit acasã. Am avut în tinerete pretendenti, chiar am fost cerutã în cãsãtorie de douã ori, dar când simti chemarea divinitãtii, o urmezi. Am fost bucãtãreasã si la Mãnãstirea Vãratec si la Mitropolie în Iasi. Majoritatea retetelor pe care le pregãtesc le stiu din copilãrie de la mama care era o adevãratã gospodinã. Îmi amintesc de zilele în care refuzam sã fac treabã, sã gãtesc si mã trãgea de pãr reprosându-mi << O sã te mãriti si nu o sã stii sã faci nimic. Dacã o sã te trimitã bãrbatul înapoi la mine acasã nu o sã te mai primesc>>. Stiu si câteva retete pe care le-am învãtat în mãnãstire, însã majoritatea le stiu de la mama. Borsul de stevie, clãtitele cu flori de salcâm sau petale de trandafiri, musacaua cu ghebe pe care le strâng cãlugãrii sunt doar câteva dintre retetele pe care le pregãtesc cu plãcere. Nu am ingrediente secrete, dar cred cã mâncarea iese gustoasã pentru cã îmi face plãcere sã o gãtesc dar si pentru cã folosesc doar preparate naturale”, a declarat mãicuta.
Ciorba cu stevie
Mãicuta foloseste pentru ciorba cu stevie legume din belsug: 4 -5 cepe, telinã, 4-5 cartofi, pãtrunjel, 6 morcovi, 3 -4 linguri de bulion, o canã de orez, stevie din belsug, sare si piper si 1 l de bors, iar dacã masa nu este pregãtitã pentru zilele de luni, miercuri sau vineri, când în mãnãstire cãlugãrii tin post, adaugã si 1 canã de smântânã. Cartofii sunt tãiati cuburi iar restul legumelor sunt tãiate mãrunt, toate ingredientele fiind puse la fiert alãturi de lingurile de bulion, cu exceptia steviei si a pãtrunjelului care se pun spre final. Se adaugã sare si piper dupã gust.
Clãtite cu petale de trandafir sau flori de salcâm
Desi sunã pretentios, reteta pe care ne-a dezvãluit-o mãicuta este extrem de simplã, pasii urmãriti pentru prepararea clãtitelor fiind cei clasici, în final urmând a fi asezate petale de trandafir sau flori de salcâm pe clãtita întinsã care va fi rulatã.
Tainele schinducului!
Bazele Mãnãstirii de la Movila lui Burcel au fost puse în anul 1996 prin strãdania Arhimandritului Stefan Gusã. Arhimandritul, doctor în Teologie si Filologie, urmeazã sã obtinã cel de-al treilea doctorat în Filosofie. Ajunsi la mãnãstire, acesta ne-a întâmpinat plin de bunãvointã, poftindu-ne într-o anexã a lãcasului monahal. O gazdã desãvârsitã, ne-a servit cu tuicã cu schinduc. „Schinducul creste pe Ceahlãu, pe vârful stâncilor, fiind gãsit destul de rar însã proprietãtile lui sunt extraordinare. Cunoscut si sub denumirile de <<pãtrunjelul sãlbatic>> si <<mângâierea cãlugãrului>> schinducul si preparatele derivate sunt indicate în stãri de anemie, convalescentã, astenie fizicã si astenie psihicã, nevroze si mai ales ca tratament complementar pentru scãderea colesterolului sanguin. De asemenea, o altã modalitate de a consuma schinducul este sub forma de tuicã cu schinduc, un preparat format din aceastã plantã peste care se toarnã tuicã si se lasã la macerat câteva luni. Aroma pe care o capãtã bãutura este deosebitã, preparatul având un rol în vindecarea bolilor digestive”, ne-a împãrtãsit Arhimandritul.
Mãnãstire nãscutã dintr-o legendã
Nãscut în Suceava, acestuia i-a venit ideea ridicãrii unui nou asezãmânt monahal în anul 1993, când a fost sfintit un paraclis al Mãnãstirii „Stefan Mare si Sfânt”. Staret la aceastã mãnãstire, Arhimandritului dr. Stefan Gusã i-a venit ideea sã ridice un nou asezãmânt monahal chiar sus, pe vârful Movilei. Legenda spune cã prin anul 1498 domnitorul Stefan cel Mare însotit de alaiul sãu s-a întâlnit cu un tãran fãrã o mânã, soimanul Burcel, care luptase alãturi de domnitor la Rãzboieni si care ara de zor o movilã de pãmânt, în zi de duminicã.Tãranul a fost întrebat de domnitor de ce munceste în zi de duminicã, el motivându-si gestul prin nevoia de a-si hrãni familia. Acesta era nevoit sã munceacã din greu la fratele sãu care îi împrumuta un plug si un bou doar duminica pentru a-si ara micul sãu ogor. Conform legendei, domnitorul Stefan cel Mare i-a dat lui Burcel sase pungi cu galbeni pentru ca sã-si cumpere boi si plug.
