Secretele lui Buzatu: marele profesor-filozof a fost, de fapt, în cea mai mare parte a “carierei”, un suplinitor de limba rusă

MISTER DESLUȘIT… Vremea Nouă a aflat secretul din CV-ul lui Dumitru Buzatu, președintele suspendat al Consiliului Județean, prins în flagrant luând o mită de 1,25 milioane lei. Disponibil doar pe site-ul Camerei Deputaților, documentul are multe informații lipsă: nu precizează când a început facultatea, când a devenit profesor titular sau când și-a început activitatea politică. Nu întâmplător, Dumitru Buzatu a ascuns aceste detalii, pentru că parcursul său profesional include lucruri cu care nu îi plăcea să se laude. Toată lumea știa că este profesor la bază, însă puțini știau că, de fapt, acesta a fost doar doi ani de zile cadru didactic titular. După ce a terminat stagiul militar, Buzatu a fost, mai bine de zece ani, suplinitor de limba rusă în satul din comuna sa natală (Ruginoasa), mai exact la Vascani. Apoi, a urmat Facultatea de Istorie-Filozofie din cadrul Universității “Alexandru Ioan Cuza” Iași, când avea 31 de ani. După ce a absolvit-o, a devenit profesor titular de științe socio-umane, întâi la un liceu din Târgu Neamț, apoi la Liceul “Emil Racoviță” și Liceul “Mihail Kogălniceanu” Vaslui. Astfel, dacă acesta a terminat facultatea în 1990, cum susține fostul său coleg, ziaristul de la revista Timpul, Ovidiu Șimonca, Buzatu a fost profesor titular doar doi ani de zile, pentru că în 1992 a devenit deputat. Când nu a mai fost parlamentar, a fost vicepreședinte și președinte al Consiliului Județean Vaslui. Nu a mai predat deloc, însă a ținut ocupată catedra de la Liceul “Emil Racoviță” timp de 28 ani.

Dumitru Buzatu s-a născut în 1955, la Ruginoasa. Despre copilăria sa și parcursul său educațional nu se cunosc prea multe lucruri, decât faptul că tatăl său, un cioban iscusit, îl mai trimitea cu oile. A urmat școala din comună, iar apoi liceul în Pașcani. În jurul anului 1973 a fost înrolat în armată, iar după ce s-a întors acasă, o perioadă a fost cioban la oile tatălui său, până când a intrat în învățământ, ca suplinitor de limba rusă în comuna natală, mai exact în satul Vascani, timp de peste10 ani. A lucrat ca necalificat în învățământ până la vârsta de 31 de ani, când a luat examenul la facultate, adică în anul 1986. A fost puternic legat de comuna sa de baștină, dovadă că acolo a făcut și nunta cu senatoarea Gabriela Crețu. Naș le-a fost fostul prefect al Vasluiului, Ioan Țibulcă. “Eu l-am cununat la Biserică, cu preot, la Biserica din satul meu, la Vascani. A fost profesor și în sat la noi, cu liceu și apoi a fost mutat la Târgu Neamț. A făcut armata, iar după aceea a fost numit profesor”, ne-a declarat Ioan Țibulcă.

Buzatu își dorea “să-i învețe pe tineri istoria adevărată, nepervertită de comuniști”

În ceea ce privește anul finalizării Facultății de Istorie-Filozofie, lucrurile nu sunt clare. În monografia Liceului “Mihail Kogălniceanu” scrie că acesta a fost licențiat în anul 1988, însă un fost coleg de facultate contrazice această informație și pare mai veridică decât cele consemnate de profesorul Ionescu în acel studiu. Jurnalistul Ovidiu Șimonca de la celebra revistă ieșeană Timpul a povestit, în urmă cu câteva luni, că a fost coleg cu Dumitru Buzatu, că acesta a scris la primul număr al ziarului “Opinia studențească” din decembrie 1989 și că a terminat facultatea în 1990. “Am fost colegi de facultate, el cu un an mai mare. A făcut parte din vestitele redacții studențești de la Iași, „Dialog” și „Opinia studențească”. El era la „Dialog”, grupul acela formidabil cu Luca Pițu, cu Liviu Antonesei, cu Alexandru Călinescu, cu Andrei Corbea Hoișie, cu Dan Petrescu, dacă am uitat pe cineva, cer scuze. A fost în caseta redacțională a primului număr al „Opiniei studențești”, scos pe 24 decembrie 1989. Ca student, era bonom, prietenos și „de gașcă”. A terminat facultatea în 1990 și s-a întors acasă, dorindu-și – așa spunea – să-i învețe pe tineri istoria adevărată, nepervertită de comuniști. În 1990, s-au deschis multe posturi de profesor, nu mai era o problemă să obții o catedră în municipii reședință de județ, cum era și Vasluiul”, a scris pe Facebook jurnalistul Ovidiu Șimonca. Iată cum a fost prins nea Mitică cu ocaua mică, fiindcă acesta acredita ideea că a început facultatea în 1984, probabil vrând să ascundă că a început studiile superioare la 31 de ani.

Ovidiu Șimonca, amintiri cu Dumitru Buzatu: “am căutat să-l aduc la amintirile din facultate, dar părea crispat, morocănos și cu gândurile în altă parte”

AMINTIRI… De asemenea, acesta a povestit că, după ce au absolvit facultatea, s-a mai întâlnit cu Dumitru Buzatu, însă politicianului nu îi plăcea să vorbească despre perioada studenției: “Mi se părea șters și …pe linie”. În interviurile pe care le-am făcut (sau încercat) cu el era plat, plicticos și, în general, nu răspundea la acuzele împotriva PSD, mă trimitea la conducere. Ne-am întâlnit, pe la jumătatea anilor 1992, în tren. Uneori, pe atunci, deputații mai mergeau și cu trenul. Drumul era lung de la București până la Vaslui și Iași, am căutat să-l aduc la amintirile din facultate, dar părea crispat, morocănos și cu gândurile în altă parte. Cred că mi-a spus să-l scuz, că vrea să doarmă, să moțăie pe un scaun la clasa I. Nu l-am mai văzut, cred, de 18-20 de ani. Iar acum aflu că este arestat. Că a fost prins luând mită. Unde s-a produs ruptura? Să fi fost atât de hămesit de bani? Cum, dintr-un student bonom care scria bine în presa studențească ieșeană să fi devenit rapacele bandit de azi? Banii i-au luat mințile? Când a izbucnit în el structura de mafiot? Un student haios devenit o jigodie. Un tânăr de treabă ajuns o otreapă. Sunt curios cum se ajunge aici: cum puterea nefastă a banilor poate perverti un june care își dorea – luase și post de profesor – să-i învețe pe copii și adolescenți istoria adevărată”, a mai scris pe Facebook jurnalistul Ovidiu Șimonca.