Crama Beciul Domnesc de la Odobeşti, care aparţine Vincon SA, este unică în România şi adăposteşte 100.000 de vinuri de colecţie, cele mai vechi din 1949 u o sticlă cu “parfum de vin” costă pînă la 2.000 de euro u în crama podgoreanului Horia Furtună îmbătrînesc frumos sute de sticle de vin, cel mai vechi fiind din 1971, în vreme ce la hrubele din Panciu se maturizează celebrele spumante albe şi roşii u la licitaţia de vinuri de la „Bachus” concurează şi vinuri din vinoteca „confiscată” de la Romvitis Odobeşti de către controversatul afacerist Corneliu Prunache u baronul Oprişan ţine acum discursuri sforăitoare despre viticultură şi vrea să facă monumente pentru podgoreni, însă nu suflă o vorbă despre cum a dispărut cea mai valoroasă colecţie de vinuri din judeţ u Ziarul de Vrancea vă spune astăzi povestea celor mai vechi vinuri din cramele judeţului
În cramele şi hrubele ascunse în podgoriile Vrancei îmbătrînesc frumos unele dintre cele mai valoroase vinuri din Romania, o moştenire de preţ a viticulturii comuniste. O parte dintre aceste „comori îmbuteliate” au fost scoase la lumina zilei după zeci de ani şi vor fi vîndute la licitaţie sîmbătă, cu ocazia Festivalului Internaţional al Viei şi Vinului „Bachus 2011”. Unele sticle de vin ajung să coste şi mii de euro, sumă pe care unii o investesc în plăcerea de a ciocni cu cei dragi un vin vechi, care se bea ca pe aur. Pentru a descoperi poveştile celor mai vechi vinuri ale Vrancei am vizitat cele mai renumite beciuri ale judeţului: Beciul Domnesc de la Vincon SA, crama de la Coteşti a societăţii Dyonisos şi Hrubele lui Ştefan cel Mare de la Panciu. Aici îmbătrînesc frumos cele mai valoroase vinuri din Vrancea.
Comorile din Beciul Domnesc datează din 1949
Beciul Domnesc de la Odobeşti, aflat în patrimoniul Vincon SA Vrancea, este unic în România, atît datorită numărului de sticle de vin ce se odihnesc aici – peste 100.000, cît şi datorită varietăţii soiurilor şi a vechimii vinurilor. Aici se găsesc vinuri din podgoriile Coteşti, Odobeşti şi Panciu dar şi de la vecinii din Nicoreşti şi Huşi. Monument istoric, beciul a fost construit în timpul domniei lui Ştefan cel Mare şi renovat pe vremea domnitorului Mihai Sturza. “Perlele” vinotecii sînt un Pinot Gris de Coteşti şi un Merlot din Podgoria Odobeşti, ambele din 1949, deci vechi de 62 ani. Administratorii vinotecii spun că 1949 a fost un an viticol bun, iar sticlele sînt dovada certă că un vin de calitate poate deveni cu adevărat o capodoperă doar prin trecerea timpului. În fiecare an alte vinuri de calitate vin să întregească această colecţie. „Aici s-au adăugat de-a lungul timpului doar vinurile care au oferit cea mai bună promisiune a valorii lor peste timp. Amintesc: Feteasca Neagră din Podgoria Coteşti, recolta anului 1952, Băbească de Nicoreşti din recolta 1954, Pinot Blanc de Coteşti din recolta anului1959, Galbena de Odobeşti din recolta 1967, Cabernet Sauvignon Coteşti din recolta 1969, lista continuînd pînă la vinurile proaspete pe care le adăugăm în fiecare an. Lăsăm timpului menirea de a adăuga valoare şi de a certifica valoarea”, ne-a relatat Corina Nedelcu, reprezentant al Vincon. Vinoteca este o investiţie pe termen lung, iar dacă o parte din sticle sînt scoase în circuitul comercial, se păstrează o cantitate suficientă pentru a putea fi degustate mai tîrziu. Valoarea unei sticle de colecţie poate fi cuprinsă între 100 de euro şi 2.000 de euro, în funcţie de vechime, de raritate şi de soi.
Vinurile aşteaptă ca timpul să le ridice de la copilărie la senectute
În Beciul Domnesc, vinurile găsesc o umiditate şi o temperatură constantă (7-9 grade Celsius tot timpul anului) adică mediul prielnic pentru a-şi dezvolta personalitatea. În vinotecă intră doar vinuri de top. Vinul este păstrat într-un loc ferit de trepidaţii, de zgomot, în care să îmbătrînească uşor într-un mediu stabil. Din această cauză în beci nu intră mulţi oameni o dată. „Pe toată durata evoluţiei vinurilor, atît în perioada de maturare cît şi în perioada de învechire, ele practic au o evoluţie asemănătoare cu cea pe care o au copiii noştri. Le asigurăm un climat prielnic pentru a creşte, pentru a acumula calităţi şi pentru a le cizela. Vinul nu poate fi grăbit în evoluţia lui spre excelenţă, cum nici copilul nostru nu poate fi grăbit să vorbească sau să meargă cînd vrem noi. Chiar din acelaşi lot, vinurile, de exemplu 10 sticle din Fetească Neagră provenind din recolta anului 1952, puse pe acelaşi raft, nu evoluează în mod egal, dar toate evoluează spre perfecţiune”, ne-a mai povestit Corina Nedelcu. Astfel, vinurile aşteaptă în linişte ca timpul ce trece peste ele şi praful care se aşterne în mantie fină, să le ridice de la copilărie la senectute. Valoarea unui vin peste care au trecut decenii nu este doar una materială, vinul avînd o puternică componentă sentimentală, reprezentînd un partener nelipsit pentru celebrarea unor momente fericite din viaţa noastră. Mulţi colecţionari achiziţionează vin din anul în care s-au născut, din anul în care li s-a născut copilul sau pentru a aniversa 10 ani de prietenie, de căsnicie…
„Anul 1971 a fost foarte bun, era o toamnă ca aceasta, frumoasă”
Alte vinuri învechite de timp sînt adăpostite în crama fostului combinat al IAS-ului Coteşti din perioada comunistă, în prezent aflat în administrarea societăţii Dyonisos SRL, deţinută de Horia Furtună, fost şef al Trustului IAS pe vremea comunismului. Acesta ne-a povestit că majoritatea vinurilor vechi, cam 200-300 de sticle, sînt colecţionate de el. Cel mai vechi vin datează din 1971. „În 1971 am terminat facultatea şi am fost repartizat la fostul IAS Odobeşti, care era unit cu Coteştiul, şi am fost trimis la ferma de vinificaţie nr. 26. Ca un hobby, am început să strîng sticle de vin. Am strîns cîteva sticle din 1971, primul meu an de producţie. Apoi am strîns şi alte vinuri deosebite, pe care apoi le-am adus la această societate după Revoluţie. Anul 1971 a fost unul foarte bun, chiar anul începerii activităţii mele, era o toamnă ca aceasta, frumoasă, a fost chiar grozav ca an. Toate vinurile pe care le-am colecţionat au fost doar din ani deosebiţi, pentru că sînt şi ani cînd nu merită să păstrezi sticle la învechit”, ne-a relatat Horia Furtună. Acesta ne-a povestit că vinurile trebuie păstrate la o temperatură constantă, de 12 grade Celsius şi la o umiditate de 65%. Un alt secret pe care ni l-a dezvăluit este acela că sticlele trebuie să stea cu dopul în vin, astfel încît acesta să nu se usuce şi să nu intre aerul, care depreciază calitatea vinului. La vinurile învechite o parte din alcool s-a transformat în esteri, se pierde din aciditate, în schimb acestea capătă un anumit buchet specific vinurilor învechite. „Sînt oameni cărora le plac gustul şi parfumul acestor vinuri, sînt oameni care preferă vinurile proaspete, care au gustul de strugure, depinde de gust”, ne-a mai spus Furtună. Cele trei sticle de vin scoase la licitaţie sîmbătă sînt o Tămîioasă Romanească din 1972, o Fetească Neagră din 1973 şi un Riesling Italian din 1976, toate de Coteşti.
Aleea lui Ceauşescu
În anul 1964 a fost construit combinatul de vinuri de la Coteşti, în prezent părăsit şi închis, care ţinea de fostul IAS Coteşti. Doi ani mai tîrziu, combinatul primea vizita lui Nicolae Ceauşescu. „În 1966 a venit Ceauşeascu să viziteze combinatul şi a fost dus şi la o fermă, care era pe actualul loc unde este societatea Dyonisos. Aleea unde i s-a prezentat via lui Ceauşescu a rămas şi pînă astăzi cunoscută la noi ca aleea lui Ceauşescu. Combinatul era unul din primele, dacă nu primul care s-a făcut modern în ţară şi el a vrut să-l vadă”, povesteşte Horia Furtună. Ulterior, combinatul, care pînă prin anii 1984-1985 a aparţinut de IAS Coteşti, a fost transferat la gospodărirea de partid, iar în prezent este părăsit. În anul 1986 a început construirea actualului combinat care aparţine acum SC Dyonisos. În 1992 a fost preluat de Horia Furtună, care a dezvoltat afacerea.
Prunache se laudă cu vinurile fostului IAS Odobeşti
Surpriza cea mare de la expoziţia de vinuri de la Bachus este apariţia unei firme pe piaţă, Beciul SRL Odobeşti. Înfiinţată la începutul acestui an, societatea va vinde vinuri de pe vremea comunismului la licitaţia organizată în cadrul festivalului alături de firme de renume. De unde are o firmă nouă vinuri de colecţie din anii ‘60? Explicaţia este simplă: aceasta îi aparţine omului de afaceri Corneliu Prunache, cel care se pare că a pus mîna pe colecţia de vin aflată în Vinoteca fostului IAS Odobeşti. Romvitis SA a fost vîndută pe bucăţi clientelei politice din Vrancea de către Casa de Pensii, în anul 2002. Unul dintre beneficiari a fost Prunache. Firma sa vinde la licitaţie vinuri din anii ’60 pînă în anii ’90: Merlot din 1968, Riesling din 1974, Fetească albă din 1978, Sauvignon Blanc din 1986 şi Muscat Ottonel din 1994. Aispa Stars ’95, între timp intrată în faliment, a cumpărat cu 280 milioane lei vechi Vinoteca, la a treia strigare, în condiţiile în care clădirea fusese evaluată la 2,27 miliarde lei vechi. După aceeaşi reţetă, obiectele de inventar au fost achiziţionate la un preţ de 10 ori mai mic.
Colecţie unică în viticultura romanească
Colecţia de vinuri intrată pe mîna afaceristului număra 500.000 de sticle. Gurile rele spun că Prunache a făcut cadou multe dintre aceste sticle în contul obligaţiilor făcute. Valoarea vinurilor din Vinotecă era estimată la 12 miliarde lei vechi, potrivit inventarului Romvitis SA. În realitate, colecţia era preţuită la mult mai mult şi se pare că era unică în ţară. Fostul şef al combinatului de la Romvitis, Toader Manole, spune că o sticlă de vin din Vinotecă se vindea cu 1 milion lei vechi la marile hoteluri, pentru protocol. La o evaluare sumară, vinurile valorau lejer cîteva milioane de euro. “Pe 10 aprilie 1948 a intrat în Vinoteca prima sticlă. Colecţia a fost alcătuită din vinuri din toată ţara, pe ani de cultură şi meteorologici. Ar fi trebuit să fie patrimoniu naţional pentru că a fost cea mai mare colecţie de vinuri de acest gen. Primii oenologi ai Romaniei au adus vinuri aici, iar ultimele sticle au fost băgate de mine în Vinotecă în 1995”, ne-a declarat Toader Manole, actualmente preşedintele Federaţiei Viticultorilor din Vrancea. Autorităţile judeţene, în frunte cu Marian Oprişan, ţin acum discursuri sforăitoare despre viticultură şi importanţa acesteia, despre cum vor să ridice un monument al viticultorilor. Nici un cuvînt însă cum a dispărut o colecţie de vinuri, poate cea mai importantă din ţară, care ar fi putut să ne reprezinte cu mai multe cinste judeţul decît un aşa zis monument. Între timp, Prunache vrea să intre în forţă pe segmentul viticulturii, avînd la bază viile pe care le-a luat tot de la Romvitis.
Veritas licitează o Băbească Neagră din 1958
Veritas SA Panciu deţine o altă colecţie impresionantă de vinuri, chiar dacă de dată mai recentă, acestea fiind puse la învechit în celebrele hrube care datează tot de pe vremea domnitorului Ştefan cel Mare. Sînt vinuri liniştite albe şi roşii, precum şi produsul care a dus faima societăţii, vinul spumant. La concursul de vinuri, Veritas va scoate în lume patru vinuri spumante vechi, după cum ne-a declarat directorul societăţii, Adrian Toma. Cel mai vechi vin adus la licitaţie este o sticlă de Băbească Neagră din anul 1958. Veritas deţine de peste patru decenii supremaţia în materie de vinuri spumante în Romania, după ce inginerul Ion Puşcă a început să producă acest tip de băutură după metoda clasică Champenoise. “Podgoriile Panciu şi Jidvei sînt singurele din ţară unde se pot obţine aceste vinuri, deoarece au struguri cu o aciditate mai ridicată şi o alcoolemie mai scăzută”, spune Adrian Toma. Procesul de obţinere a şampaniei de Panciu durează peste 12 luni, iar sticlele se păstrează în hrubele societăţii cu o lungime totală de 1,5 km.
Vinurile vechi de la licitaţia „Bachus”
Festivalul Internaţional al Viei şi Vinului „Bachus” din acest an va cuprinde, aşa cum spuneam o inedită licitaţie de vinuri vechi, organizată sîmbătă, 1 octombrie, de la ora 18.00, la Ateneul Popular ”Mr. Gh. Pastia”. Cei cu dare de mînă pot cumpăra vinuri vechi începînd din anii ’60 ai secolului trecut, ce provind din podgoriile Odobeşti, Panciu, Coteşti şi Jariştea, preluate de la fostele IAS-uri de către „băieţii deştepţi” ai tranziţiei. Cel mai vechi vin este un Merlot de Odobeşti din 1968. Şi un producător din Italia licitează un vin din 1982. Preţurile vor porni de la 300-600 lei pentru o sticlă.
Cum recunoaştem un vin vechi cu adevărat?
Trecerea timpului creşte valoarea vinului. Transformările sînt evidente o dată cu trecerea anilor. Culoarea vinurilor albe se amplifică în timp, pornind de la cea alb-verzuie corespunzătoare vinurilor proaspete şi culminînd cu cea a aurului vechi pentru vinurile vechi. La vinurile roşii e tocmai invers, intensitatea culorii descreşte odată cu vîrsta vinului. Dacă la vinurile albe nu e admisibil niciun fel de depozit în sticlă, în schimb la vinurile roşii tocmai depozitul compus din taninii de culoare reprezintă un indiciu al vechimii. O dată cu învechirea vinurile îşi transformă şi complexul aromatic: aromele primare şi secundare se rafinează, se completează şi se echilibrează prin trecerea lor prin istoria timpului. „Un alt indiciu de autenticitate este aspectul vizual al sticlelor dintr-o vinotecă, care capătă o manta de praf şi mucegai nobil, acumulatepe timpul parcurs in interiorul cramei, manta care nu îmbracă omogen suprafaţa sticlei, pentru că sticlele se depozitează întotdeauna în poziţie oriozontală, cu vinul pe dop, şi praful nu poate să învăluie uniform toată sticla. Praful de pe sticlă nu se ia la simpla atingere a acesteia, nemaifiind demult un praf ci o parte organică a sticlei de vin de colecţie”, ne-a mai relatat din secretele vinurilor vechi Corina Nedelcu, specialistul de la Vincon.
