PROBLEMÃ Toamna anului 2011 a debutat cu o problemã pentru agricultorii vasluieni, rezerva de apã din sol, fiind scãzutã, instalându-se fenomenul de secetã pedologicã accentuatã, aspect nemaiîntâlnit de 40 de ani. Acest fenomen a dus la întârzierea lucrãrilor agricole de toamnã, respectiv la imposibilitatea efectuãrii arãturilor sau semãnãturilor. Din acest motiv, conducerea Directiei pentru Agriculturã a Judetului Vaslui a convocat o sedintã a tuturor factorilor implicati, inclusiv fermieri, reprezentanti ai Apelor Române, ai organizatiilor utilizatorilor de apã, directori de statiuni de cercetare si reprezentanti ai institutiilor publice locale din domeniul agricol, pentru propunerea de solutii care sã fie înaintate la nivel de minister. În cadrul acestei sedinte, au fost prezentate atât motivele obiective care au dus la aceastã situatie, dar si eventuale solutii care, dacã vor fi implementate, ar putea duce la evitarea, pe viitor, a secetei, în special printr-o sprijinire a fermierilor care practicã irigarea suprafetelor de teren folosite si subventionarea financiarã a cheltuielilor datorate irigãrii terenurilor agricole.
Starea de secetã din acest an este cauzatã si de gradul mic de împãdurire, fenomen semnalat de specialisti încã din anul 1988, precum si de modul de exploatare a terenurilor în pantã de cãtre micii fermieri, respectiv pe directia deal-vale si nu pe curba de nivel, exploatare datoratã faptului cã, prin reîmproprietãririle de dupã Revolutie, suprafetele lucrate în comun s-au fãrâmitat, iar aceastã exploatare reduce astfel cantitãtile de apã din sol cu 30 – 40%, contribuind si la eroziunea acestuia, prin spãlarea solului fertil de cãtre torenti. Sezonul critic de eroziune al solului este în perioada mai-iunie, acesta modificãndu-se în timp, cu pierderi de sol de circa 100 to/ha. În timpul ploilor torentiale, pierderile de sol ajung la 20 – 30 to/ha în judetul Vaslui, lucru care duce la scãderea atât a calitãtii productive a solului, cât si a capacitãtii de regenerare a acestuia. Pe fondul temperaturilor ridicate si a lipsei precipitatiilor, fenomenul de secetã s-a manifestat într-un mod sever în judetul Vaslui, cauzând mari probleme fermierilor, în principal deoarece, din cauza solului uscat, nu s-au putut efectua arãturile si însãmântãrile de toamnã, iar, acolo unde acestea au fost realizate, lipsa de apã din sol diminuând considerabil posibilitatea încoltirii semintelor. Modul în care a evoluat acest fenomen, în ultimele trei luni, a creat dificultãti în campania de pregãtire a terenurilor agricole din judetul Vaslui, si implicit a înfiintãrii culturilor de toamnã. Astfel, din total suprafatã de 22.455 ha, programatã pentru semãnarea rapitei pentru ulei, s-a realizat doar 47%, respectiv 10.456 ha, întrucât perioada optimã de semãnat a fost cuprinsã între 20 august si 15 septembrie, exact perioada în care era instalatã cel mai acut fenomenul de secetã pedologicã. Suprafetele deja semãnate cu aceastã culturã, încã prezintã risc de rãsãrire, din cauza lipsei precipitatiilor din ultima perioadã, existând posibilitatea întoarcerii culturilor si înfiintarea altor culturi de toamnã. Din cauza acestor probleme, respectiv instalãrii generalizate, la nivel de judet si regiune, a secetei pedologice, miercuri 12.10.2011, orele 11.00, la sediul Directiei pentru Agriculturã Vaslui, a avut loc o sedintã lãrgitã a Comitetului de Coordonare a Administratiei Agricole, la care au fost convocati fermieri, reprezentanti ai Apelor Române, ai organizatiilor utilizatorilor de apã, directori de statiuni de cercetare si reprezentanti ai institutiilor publice locale din domeniul agricol, pentru dezbateri pe tema fenomenului de secetã, care a afectat zona de sud – est a tãrii, cu efecte mai mari asupra judetului Vaslui. În cadrul acestei întâlniri, a fost fãcutã o evaluare a modului în care este gestionatã rezerva de apã a judetului, evaluare prezentatã de ing. Iancu Arcãlianu, directorul Serviciului de Gospodãrire a Apelor din cadrul Directiei Apele Române. “Desi acumulãrile de suprafatã reprezintã, în prezent, o sursã importantã de irigare, acestea prezintã un grad de colmatare de 45-50%, motiv pentru care sunt absolut necesare investitii în acest sens, în special în contextul în care unele acumulãri, cum ar fi cea de la Puscasi, sunt secate în vederea reabilitãrii, iar fântânile si puturile de apã existente în judet au avut de suferit din cauza scãderii nivelului apei freatice din sol, pe fondul lipsei precipitatiilor din ultima parte a verii”, a sustinut, în prezentarea fãcutã, ing. Iancu Arcãleanu.
Discutii si solutii propuse pentru viitor
Participantii la sedintã au fãcut propuneri pentru reabilitarea sistemului de irigatii, prin atragerea de fonduri în judetul Vaslui, care este afectat de secetã, în acest an poate într-o mai mare mãsurã decât celelalte judete ale tãrii, inclusiv întreprinderea de demersuri cãtre Consiliul local Vaslui în vederera efectuãrii de prospectiuni în ceea ce priveste resursele de apã pentru judetul nostru. Un punct de vedere care ar trebuie sã se constituie într-un semnal de alarmã l-a avut reprezentantul ANIF Vaslui, ing. Geantãu Dumitru, care a fãcut o analizã a organizatiilor utilizatorilor de apã pentru irigatii (OUAI) din judet, precizând cã, în prezent, sistemele de irigatii nu functioneazã la întreaga capacitate, pe de o parte din cauza lipsei surselor de apã adecvate ca debit, dar si din cauza costurilor mari necesare, chiar dacã o parte din aceste costuri sunt subventionate din bugetul de stat, cum ar fi subventia pentru decontarea accizei pentru combustibilii folositi în agriculturã, înclusiv pentru irigatii. Conform informãrii ANIF, în acest an, pe structura OUAI-lor, suprafata totalã irigatã în judetul Vaslui a fost de doar 400 ha, alte 600 ha, din zona Bârlad, fiind irigate, prin sisteme proprii, de Grupul de Firme RACOVA. Sistemul de irigatii existent, prezintã în momentul de fatã, în opinia specialistilor ANIF, pierderi de 45 – 50%, fapt pentru care s-au fãcut demersuri la Ministerul Agriculturii si Dezvoltãrii Rurale pentru sprijin si mãsuri în acest sens. Aceeasi problemã, a costurilor mari pentru folosirea retelei de irigatii a fost adusã în discutie de ing. Ioan Nechifor, presedintele Asociatiei Fermierilor GRUP-EST Husi din judetul Vaslui, care a solicitat ca ministerul sã ia în calcul ca energia electricã sã fie subventionatã, întrucât sistemele actuale sunt energofage si cu costuri mult prea mari pentru utilizatori.
An agricol de exceptie, dar a venit seceta!
Ing. Mihai Ardeleanu, directorul executiv al Directiei pentru Agriculturã a Judetului Vaslui, a prezentat un bilant al activitãtii din agricultura judetului, precizând cã “anul agricol 2010 -2011, a fost un an agricol foarte bun, cu obtinere de productii medii superioare fatã de anii anteriori. Dacã nu s-ar fi instalat, la începutul lunii august, la nivelul judetului Vaslui, fenomenul de secetã pedologicã, pe lângã faptul cã s-au obtinut, în multe domenii ale agriculturii, productii record, s-ar fi creat si premisele, prin efectuarea în timp util, a lucrãrilor agricole de toamnã, a unui an agricol 2012, asemãnãtor. Este cunoscut faptul cã acest fenomen de secetã se manifestã ciclic, alternând ani agricoli secetosi cu ani agricoli buni, cu toate acestea trebuie fãcut ceva pentru limitarea secetei în anii urmãtori. Toate problemele ridicate si dezbãtute în cadrul acestei întâlniri, precum si solutiile prezentate, inclusiv reactivarea sistemelor de irigatii, crearea unei infrastructuri eficiente sau atragerea de fonduri special destinate combaterii acestui fenomen de secetã manifestat cu predilectie în judetul Vaslui, vor fi înaintate MADR. Noi, cei care rãspundem de starea agriculturii judetului Vaslui, dorim totusi sã tragem un semnal de alarmã, pentru ca evenimente ca în anii trecuti, de productii scãzute datorate conditiile meteorologice nefavorabile, sã nu se mai repete. Asta cu atât mai mult cu cât, se pare, la nivelul Uniunii Europene, este în discutie acordarea de ajutoare financiare tãrilor afectate de seceta din aceastã tomanã, tãri printre care se aflã si România, în special partea vestica a sa”. Trebuie mentionat faptul cã, la nivel national, a fost deja constituit un comandament care analizeazã acest fenomen de secetã, în cadrul MADR, în vederea gãsirii de solutii pentru combaterea acestor calamitãti, care afecteazã, an de an, zone tot mai întinse de pe teritoriul României. De asemenea, la nivelul Politicii Agricole Comune, organism european, sunt discutii cu privire la alocarea unor fonduri europene pentru zonele afectate de secetã, inclusiv pentru tara noastrã care, din cauza zonei geografice si climatice în care este situatã, si a încãlzirii globale, este printre cele mai expuse la acest fenomen.
