ÎN PARAGINÃ Copiii care merg la grãdinita din localitatea Rosiesti trebuie sã meargã prin bãlãrii pânã la brâu ca sã ajungã la toaletã. Aceasta este, de fapt, un strãvechi WC din lemn, subred si care reprezintã un adevãrat pericol pentru copii! De asemenea, gardurile care împrejmuiesc portiunea nãpãditã de buruieni denumitã, metaforic, „curte”, sunt vechi, rupte si dãrãpãnate. În interiorul grãdinitei nu s-a fãcut nicio dotare modernã (centralã termicã, tâmplãrie nouã, etc.), fiindcã se asteaptã, probabil, mutarea în clãdirea nouã, care se ridicã lângã cea veche. Partea proastã este cã nu se stie când se vor finaliza lucrãrile de constructie a noii grãdinite, tinând cont cã ele au început în urmã cu patru ani si ulterior au fost sistate din lipsã de fonduri.
Aceeasi situatie se întâlneste si la scoala veche din Rosiesti, unde douã învãtãtoare si 28 de copii sunt condamnati sã învete în niste conditii care le pun în pericol sãnãtatea! Scoala nu are nici acum aviz de functionare si, dupã toate probabilitãtile, nici nu-l va primi, fiindcã nu are alte dotãri decât acelea cu care a fost prevãzutã în urmã cu câteva zeci de ani, când a fost construitã! Singurele investitii care s-au fãcut sunt douã usi termopan la sãlile de clasã, si acestea dupã directivele trasate de organele de control! Nu s-au reparat nici mãcar peretii stricati la montarea lor. Într-una din sãlile de clasã parchetul este stricat si se desprind bucãti din el. Usa de la intrarea din spate, aceea a elevilor, are geamurile sparte si vântul zburdã în voie pe hol. Într-un colt, lângã usã, este chiuveta. Alãturi, pe un scaun, o gãleatã de apã si, jos, un lighean. La chiuvetã nu curge apa si elevii trebuie sã se spele pe mâini la lighean. În celãlalt capãt al holului, la intrarea cadrelor didactice, altã gãleatã, pusã pe un scaun – aceasta este pentru folosinta cadrelor didactice. În curtea din spate, douã capete de tevi, de o jumãtate de metru, iesite din pãmânt, lângã o „hrubã” plinã cu gunoaie, unde ar fi trebuit sã fie amplasat hidroforul, constituie aductiunea cu apã! În clase, desi suntem aproape de jumãtatea lui mai, este frig. În cancelarie, învãtãtoarele se mai încãlzesc si acum cu aeroterma! „Astã iarnã si noi, si copiii, am fost rãciti tot timpul. Unii dintre elevi au fãcut si pneumonie! Chiar dacã focul duduia în sobe, din cauza geamurilor vechi si stricate, în clasã temperatura nu urca mai mult de câteva grade! În perioada acelor geruri nãprasnice, în clase, erau zero grade!”, spune învãtãtoarea Veronica Cârstea, noul director al Scolii Coordonatoare Rosiesti.
Pãrintii nu mai vor sã-si chinuie copiii la scoala veche
Pãrintii celor 28 de copii care învatã la scoala veche din Rosiesti s-au sãturat sã-si vadã tot timpul copiii bolnavi din cauza conditiilor de la scoalã. Ei s-au alãturat initiativei cadrelor didactice si au semnat o petitie adresatã Consiliului Local Rosiesti, prin care cer mutarea copiilor în scoala nouã din localitate. Aceasta are toate conditiile pentru buna desfãsurare a procesului de învãtãmânt, atât pentru copii cât si pentru cadrele didactice: dotãri moderne, mai multe sãli de clasã, laboratoare, cãldurã iarna etc. „Aceastã mutare ar fi foarte bunã pentru copii, fiindcã, pe lângã faptul cã nu vor mai suferi de frig, cel mai important lucru este cã nu vor mai fi izolati. Vor interactiona cu ceilalti copii, vor avea posibilitatea sã vadã si ei un laborator si, în cazuri nefericite, sunt foarte aproape de dispensar”, spune directorul Veronica Cârstea. Solicitarea cadrelor didactice si a pãrintilor va fi supusã dezbaterii în urmãtoarea sedintã de Consiliu Local.
Orgolii…
Ca si în alte scoli, nici la Rosiesti, din rândurile cadrelor didactice, nu lipsesc…orgoliile! Astfel, recenta schimbare a directorului, profesor si doctor în istorie, care face naveta de la Bârlad, nu a trecut „neobservatã”, mai ales cã în locul sãu Inspectoratul Scolar al Judetului Vaslui a numit-o cu delegatie, pe o învãtãtoare, în persoana Veronicãi Cârstea! Cum adicã, în locul unui doctor în istorie sã ajungã o învãtãtoare?, spun, indignati, „partizanii” fostului director. Legea, însã, nu face discriminãri: toate cadrele didactice, care întrunesc conditiile, pot accede la functia de director al unei institutii de învãtãmânt, fie cã este vorba despre profesori, fie învãtãtori. Postul de director de scoalã presupune, în primul rând, abilitãti de management. Directorul trebuie sã fie gospodarul scolii, el având de rezolvat si situatii care, uneori, nu au nicio legãturã cu calificarea sa în domeniul învãtãmântului, cum ar fi demersuri pentru dotarea scolii, pentru diverse reparatii etc. „Pe parcursul celor 34 de ani de când lucrez în învãtãmânt, am mai ocupat functia de director de scoalã si stiu ce presupune acest lucru. Am acceptat acum sã ocup acest post pentru a încerca sã rezolv, în principal, problema mutãrii copiilor din scoala veche, în scoala cea nouã, din Rosiesti. Am toate calificãrile necesare pentru aceastã functie, am profesat numai pe raza comunei Rosiesti, unde locuiesc, sunt autoarea mai multor lucrãri stiintifice, colaborez cu reviste de specialitate…nu spun aceste lucruri ca sã mã laud, ci pentru a arãta cã si învãtãtorii, indiferent de scoala unde profeseazã, sunt tot cadre didactice, si ei lucreazã cu copiii, si ei au activitãti, iar legea nu spune cã, dacã esti învãtãtor, nu vei deveni niciodatã director de scoalã”, a declarat Veronica Cârstea. Este convinsã cã, dacã în locul ei era numit orice alt cadru didactic din comuna Rosiesti, comentariile nu ar fi lipsit.
