În rândul avocaţilor gălăţeni stă să izbucnească un alt scandal, după ce a început să se resimtă lipsa banilor. Mai exact, lunar, Casa Centrală de Pensii a avocaţilor trebuie să trimită spre Galaţi în jur de 1,8 miliarde de lei vechi pentru pensiile, indemnizaţiile de creştere a copilului, dar şi concediile de odihnă ale apărătorilor.
În condiţiile în care 70 la sută dintre avocaţi au ales să vireze cele mai mici sume posibile la sistemul lor de asigurări, s-a ajuns în situaţia în care nu mai sunt bani pentru pensii şi nu numai. Facem cunoscut că, lunar, avocaţii plătesc taxe pentru veniturile declarate.
Potrivit statutului lor, există un minim, de 2.000 de lei, şi un maxim, de 11.000 de lei, plătit în funcţie de ceea ce declară fiecare.
Plângere penală pe ţeavă
Avocatul Domnica Toader ne-a spus că intenţionează să sesizeze Poliţia Economică asupra faptului că o bună parte dintre colegii săi câştigă mai mult decât declară, avansând şi un procent – aproximativ 70 – 80 la sută.
Apărătorul ne-a mai făcut cunoscut că este unul dintre cei 47 de pensionari pentru care, lunar, există riscul de a nu-şi mai ridica pensiile, pentru că nu sunt bani.
Tot Domnica Toader a mai afirmat că ştie cazul unui avocat care figurează pe tabelul celor care plătesc la cote minime, deşi a avut o reclamaţie a unui client care, nemulţumit de servicii, a cerut o restituire de onorariu de 20.000 de lei.
Există riscul de a nu mai achita pensiile şi indemnizaţiile
Decanului Baroului Galaţi, avocatul Mircea Breahnă, a recunoscut existenţa acestei probleme. El ne-a declarat că doar 14 din cei 471 de apărători existenţi achită contribuţii la cota maximă. A mai spus că Galaţiul se numără printre cele 16 barouri din ţară pentru care există riscul de a intra în deficit.
Decanul a recunoscut şi situaţia de acum doi, trei ani, când un avocat care plătea cote minime a primit o reclamaţie, cerându-i-se restituirea unui onorariu de 20.000 de lei.
„Am emis atunci o decizie de restituire, am făcut şi o verificare încrucişată şi suma nu se regăsea în veniturile Baroului. El a spus că a fost un virament bancar şi nu a cunoscut că a ajuns suma în cont. A dat atunci o notă explicativă”, ne-a spus Breahnă.
Avocaţi care aduc bani de acasă
De asemenea, decanul este conştient de faptul că mersul pe încredere a dus la această situaţie. El a spus că a descoperit faptul că, lunar, secretara Baroului a luat de bună ceea ce au declarat avocaţii, fără să mai solicite şi chitanţierele, deşi procedura aşa cere.
Aşa s-a ajuns ca, de la an la an, numărul avocaţilor care au declarat venituri la minim să crească. Dacă în 2008 – 2009 existau câte 70–80 de avocaţi care făceau astfel de plăţi, în 2011 s-a ajuns în situaţia ca, din 471 de apărători, 229 să achite la minim.
Dacă în 2007 s-au recuperat debite de 700 de milioane de lei vechi, în 2011 s-a ajuns 1,7 miliarde de lei vechi recuperaţi prin decizie judecătorească. „Avem cam 70 la sută dintre avocaţi care declară venituri mici şi achită cotele minime”.
„Este foarte adevărat că din acest procent 15 la sută chiar nu realizează venituri, nu ştiu care este cauza, dar ei sunt cei care vin cu bani de acasă ca să achite cotele, 20 la sută chiar atât câştigă, iar restul sunt cei care una declară şi alta câştigă”.
„În septembrie 2010 am avut un control de la Casa de Asigurări, a noastră, însă, doar 104 avocaţi s-au prezentat ca să fie verificaţi. Alţi 199 nu s-au dus, deşi acest lucru li s-a cerut”, a conchis Breahnă.
Că există o problemă în Barou au recunoscut ambele părţi, una declară însă că intenţionează să sesizeze Poliţia, cealaltă încă mai speră că dialogul este o cale de rezolvare.
Noi spunem că, dacă în rândul celor care lucrează cu legea se întâmplă astfel de lucruri, nu ne mai miră ce se petrece celelalte sectoare de activitate din România.
