LUNA SPIRITUALÃ … Luna februarie a acestui an este bogatã în sãrbãtori religioase importante în calendarul ortodox, fiind o perioadã de reflectie spiritualã si de respectare a traditiilor. Existã anumite zile din februarie 2025 în care nu se lucreazã, fiind considerate sãrbãtori cu cruce rosie sau zile de odihnã, dedicate rugãciunii. Aceste zile sunt respectate cu strictete de cãtre credinciosi, fiind momente de reculegere si de apropiere fatã de valorile crestine. Pe lângã aceste zile nelucrãtoare, februarie include si alte sãrbãtori religioase mai putin cunoscute, dar la fel de importante pentru cei care urmeazã cu credintã rânduielile bisericesti. Fiecare dintre aceste sãrbãtori sunt un prilej de a reflecta asupra semnificatiilor spirituale si de a participa la traditiile locale.
Pentru credinciosii care doresc sã tinã cont de aceste sãrbãtori, este recomandatã consultarea unui calendar crestin ortodox detaliat, pentru a afla datele exacte si specificul fiecãrei zile sfinte. Sãrbãtorile importante din calendarul ortodox în februarie au fost deja „deschise” pe 2 februarie, si anume Întâmpinarea Domnului. Este o sãrbãtoare cu o semnificatie profundã în traditia ortodoxã. Aceasta comemoreazã momentul în care Pruncul Iisus a fost adus la Templul din Ierusalim de cãtre Fecioara Maria si dreptul Iosif, la 40 de zile dupã nastere, în conformitate cu legea iudaicã.
Sf. Haralambie, sãrbãtoare cu cruce neagrã în luna februarie
Sfântul Haralambie este pomenit în calendarul ortodox cu cruce neagrã pe data de 10 februarie. Povestea acestui sfânt este una specialã. Sfâtul Haralambie a fost episcop în Cetatea Magneziei, din Asia Mica, Turcia de astãzi, în vremea împãratului Septimius Severus (193-211). Când Sfantul Haralambie a împlinit vârsta de 113 ani, a fost supus la diverse chinuri pentru cã nu a lepãdat credinta în Hristos. Potrivit traditiei, în timpul torturilor, mâinile guvernatorului Lucian s-au lipit de trupul sfântului si au rãmas acolo pânã când mucenicul a fãcut rugãciune. În fata acestei minuni, cei care îl torturau s-au convertit la crestinism. Mai târziu, auzind împãratul cele petrecute cu Sfântul Haralambie, a poruncit sã fie adus în Antiohia. Aici a fost supus la alte chinuri: soldatii i-au legat barba în jurul gâtului si l-au tras de ea pe drum; i-au înfipt un piron de fier în trup, i-au ars fata si i-au jupuit pielea de pe trup. Însã, Sfântul Haralambie s-a vindecat în chip miraculos, prin darul lui Dumnezeu. La cererea împãratului Severus, Sfântul Haralambie a fãcut multe minuni cu harul lui Dumnezeu. Dintre ele amintim cã a vindecat un om posedat de un duh rãu de 35 de ani si a înviat un tânãr, astfel încât Galina, fiica împaratului, s-a convertit si ea la crestinism. Sfântul Haralambie a fost condamnat la tãierea capului cu sabia. În timpul rugãciunii dinainte de moarte, cerurile s-au deschis si sfântul a vãzut pe Hristos si pe îngerii sãi. Sfântul Haralambie i-a cerut lui Dumnezeu sã aibã grijã de locul unde vor rãmâne moastele sale, ca acel loc sã nu sufere niciodatã de foame si de boli. Domnul i-a promis cã o sã-i îndeplineascã dorintele si S-a ridicat la cer împreunã cu sufletul martirului Haralambie. A murit înainte de a fi executat.
Sfântul Ioan Botezãtorul 
Pe 24 februarie, dupã cum ne aminteste prima aflare a capului Sfântului Ioan Botezãtorul, se sãrbãtoreste cel care l-a botezat pe Iisus Hristos în râul Iordan. Dupã ce Sfântul Ioan a fost decapitat de regele Irod Antipa, capul sãu a fost îngropat în secret de Ioana, sotia lui Huza, unul dintre demnitarii lui Irod. Asa cum spun credinciosii ortodocsi, de-a lungul timpului, capul Sfântului Ioan a fost descoperit de mai multe ori, fiecare aflare fiind comemoratã în calendarul ortodox. Prima aflare, sãrbãtoritã pe 24 februarie, este consideratã un moment de mare însemnãtate spiritualã, amintind de importanta credintei si a mãrturisirii adevãrului, chiar si în fata persecutiilor. În traditia popularã, aceastã zi este legatã si de „Sãrbãtoarea Dragobetelui”, considerat „sãrbãtoarea iubirii” în folclorul românesc, desi aceasta are rãdãcini mai mult în traditiile populare decât în cele religioase. În calendarul ortodox al Episcopiei Husului, aceastã sãrbãtoare este marcatã cu cruce neagrã
Sãrbãtoarea Sfântul Valentin, nemarcatã în traditia ortodoxã!
TRANSFORMATÃ ÎN SÃRBÃTOARE COMERCIALÃ…Despre Sfântul Valentin deja se stie cã nu este o sãrbãtoare marcatã în calendarul ortodox si nu are o semnificatie religioasã în traditia ortodoxã. Ziua de 14 februarie, cunoscutã în întreaga lume ca „Ziua Îndrãgostitilor”, are origini în traditiile occidentale si este asociatã cu sãrbãtorirea iubirii romantice, nu cu un eveniment religios propriu-zis. În traditia catolicã, Sfântul Valentin a fost un preot roman care, conform legendelor, a oficiat cãsãtorii în secret pentru soldatii care nu aveau voie sã se cãsãtoreascã, fiind ulterior martirizat pentru credinta sa. Aceastã sãrbãtoare nu face parte din calendarul bisericesc ortodox si nu este sãrbãtoritã în mod oficial de Biserica Ortodoxã Românã. În cultura româneascã, sãrbãtoarea traditionalã care celebreazã dragostea este Dragobetele, pe 24 februarie, o zi cu rãdãcini adânci în folclorul românesc, care are mai multã relevantã în traditiile locale decât Sfântul Valentin.
