ASTÃZI PLOUÃ! Sfântul Ilie este ziua de celebrare a zeului solar, la data de 20 iulie, consideratã a fi mijlocul sezonului de varã. În traditia popularã, astãzi ar trebui sã plouã, sã fulgere si sã tune. Peste 120 000 de români îsi serbeazã astãzi numele. La Bârlad, “Biserica Sf. Ilie”, cea mai veche din acest oras, a fost resfintitã pe 17 iulie, când s-a sãrbãtorit si hramul, dupã 150 de ani de la prima sfintire. La slujbã au participat PS Corneliu Bârlãdeanu, Episcopul Husilor si ÎPS Casian, Arhiepiscopul Dunãrii de Jos.
În perioada sa pãmânteanã, Ilie a sãvârsit pãcate, cel mai mare fiind uciderea pãrintilor sãi la îndemnul diavolului, pãcate pe care le-a ispãsit în moduri diferite si din aceastã cauzã Dumnezeu l-a iertat, l-a trecut în rândul sfintilor si l-a urcat la cer într-o trãsurã cu roti de foc, trasã de doi sau de patru cai albi înaripati. În cer, Sfântul Ilie cutreierã norii, fulgerã si trãsneste dracii cu biciul sãu de foc pentru a-i pedepsi pentru rãul pe care i l-au pricinuit. Si, pentru cã dracii înspãimântati se ascund pe pãmânt prin arbori, pe sub streasina caselor, în turlele bisericilor si chiar in trupul unor animale, Sfântul Ilie trãsneste nãprasnic pentru a nu-i scãpa nici unul dintre ei.
Traditii de Sf. Ilie
În traditia popularã, Sf. Mare Prooroc Ilie este considerat ocrotitorul recoltelor si a rãmas în istoria Bisericii Ortodoxe ca un exemplu de credintã si curaj demn de urmat. Biserica Ortodoxã îi aduce multã cinstire, pentru cã este pomenit ca mare bãrbat si erou al credintei. Fiii Bisericii Ortodoxe Române au o evlavie profundã pentru acest sfânt fãcãtor de minuni. Existã traditii populare diferite din toate zonele geografice ale României, încât unitatea este cinstea deosebitã care i se cuvine profetului Ilie. Oamenii cred cã, atunci când se întâmplã fenomene meteorologice spectaculoase, Ilie de fapt traverseazã cerul cu cãruta lui de foc, pentru a ne ocroti. El este mereu si mereu în slujba binelui. Dreptatea și autoritatea precumpãnesc în raport cu alte virtuti ale sfintilor Noului Testament. Fiind unul dintre Profetii evrei, Biserica Ortodoxã îl cunoaste sub numele de Sfântul Mare Prooroc Ilie Tesviteanul. Potrivit traditiilor, de Sfântul Ilie se mãnâncã, pentru prima datã, roada nouã de mere si de struguri. Sf. Ilie este considerat si patronul apicultorilor: în aceastã zi, la sate, apicultorii recoltau mierea de albine, activitate cunoscutã sub denumirea de “retezatul stupilor”.
Peste 120 000 de români au numele de Ilie
Astãzi, Biserica Ortodoxã sãrbãtoreste suirea la cer a Sfântului si Marelui Prooroc Ilie Tesviteanul. Statisticile existente la nivel national aratã cã, din totalul celor aproximativ 22 milioane de români, peste 120.000 de persoane (cca 0,55%) poartã numele Sfântului Ilie. Multe biserici, de la orase sau de la sate, au hramul Sf. Ilie.
Resfintirea Bisericii “Sf. Ilie” din Bârlad
Desi hramul acestei Biserici din Piata Centralã “Sf. Ilie” din Bârlad este astãzi, acesta a fost sãrbãtorit în avans, duminicã 17 iulie, când aceastã bisericã a fost resfintitã dupã 150 de ani de la prima sfintire. La Biserica “Sf. Ilie” este paroh pãrintele Vasile Lãiu, protopopul de Bârlad, iar la marea sãrbãtoare de duminicã, în fata a sute de bârlãdeni prezenti au tinut slujbã PS Corneliu Bârlãdeanu, Episcopul Husilor si ÎPS Casian, Arhiepiscopul Dunãrii de Jos. “Multumim lui Dumnezeu pentru darul de a fi împreunã la aceastã bisericã istoricã a orasului Bârlad, închinatã Sf. Ilie Tesviteanu, care este ziditã acum 150 de ani în urmã. Ea a fost renovatã si repictatã de curând, îmbrãcând hainã nouã. Pentru cã a fost sfintitã de doi ierahi, care au legãturi comune cu cele douã eparhii pe care le pãstoresc si în care au slujit în cetatea Dunãrii de Jos si mai apoi în cea a Husilor. Ne bucurãm sã avem în mijlocul nostru pe ÎPS Casian, arhiepiscopul Dunãrii de Jos”, a spus în cuvântarea sa PS Corneliu Bârlãdeanu. Biserica “Sf. Ilie” din Bârlad a fost declaratã monument istoric si a fost refãcutã în ultimii 15 ani, dupã 150 de ani de la construirea ei. I s-a refãcut fatada, acoperisul, s-a aurit catapeteasma, iar treptele si aleea din fata bisericii au fost pavate cu piatrã de râu.
