Credinciosii ortodocsi prãznuiesc pe 29 august Tãierea Capului Sfântului Ioan, Înaintemergãtorul si Botezãtorul Domnului, sãrbãtoarea fiind consideratã zi de post. Cei care vor sã se spele de pãcate ar trebui sã tinã post negru. si, potrivit credintelor populare, ar trebui sã mãnânce struguri si sã evite varza si alimentele de culoare rosie.
Oamenii de la sate încã pãstreazã cu sfintenie o serie de obiceiuri. În memoria sângelui vãrsat de cãtre Suntion sau Suntion de toamnã (cum mai e numit, în popor, Sfântul Ioan Botezãtorul), traditia cere sã nu se consume vin rosu, nici alimente si mâncãruri gãtite, care au aceeasi culoare : pepene rosu, ardei rosii, sos de tomate, carne rosie – nici atât, pentru cã e zi de post. “Traditia spune cã, în ziua de 29 august, crestinii trebuie sã tinã post negru sau aspru în care sunt permisi doar struguri si apã. Nu se bea vin rosu, deoarece în credintã acesta reprezintã sângele Botezãtorului. Nu se manâncã fructe sau legume rosii si nici varzã pentru cã pe varzã ar fi fost tãiat capul profetului. De asemenea, nu se mãnâncã fructe rotunde, nuci, mere, pepene care au forma capului”, scrie crestinortodox.ro.
Postul aspru spalã pãcatele grele
De asemenea, Tãierea Capului Sfântului Ioan Botezãtorul este numitã Crucea Micã. În trecut, oamenii care fãceau pãcate grele, furau, ucideau, tâlhãreau, ca sã fie iertati, tineau un post foarte aspru, netrecut în calendarul ortodox, numit de la Cruce pân’ la Cruce, adicã de pe 29 august pânã pe 14 septembrie, când se sãrbãtoreste Înãltarea Sfintei Cruci. Iatã si alte superstitii de care tin cont bãtrânii din satele din Bãrãgan. În aceastã zi, nu se taie nimic cu cutitul, totul se rupe cu mâna si nu se mãnâncã fructe si legume în cruce, pepene si usturoi. Se mai spune cã din aceastã zi începe si frigul toamnei.
Sase sãrbãtori
Tãierea Capului Sf.Ioan Botezãtorul este ultima mare sãrbãtoare din Anul Bisericesc. Este încã o sãrbãtoare închinatã Sf. Ioan Botezãtorul. Biserica ortodoxã serbeazã de obicei ziua mortii sfintilor, adicã data trecerii lor spre cele ceresti, ca ziua lor de nastere. Numai Maica Domnului si Sfântul Ioan Botezãtorul fac exceptie de la aceasta regulã. Astfel, Biserica a închinat lui Ioan sase sãrbãtori: zãmislirea lui – 23 septembrie; nasterea – 24 iunie; soborul lui – 7 ianuarie; tãierea capului – 29 august; prima si a doua aflare a capului 24 februarie; a treia aflare a capului sãu – 25 mai. Prin aceastã sãrbãtoare celebratã la 29 august, spun preotii, ni se aminteste de sacrificiul fãcut de Împãratul Irod, la rugãmintea sotiei sale, Irodiada, de a tãia capul Sfântului si de a-l oferi fiicei lor. “În primul rând, Sf. Ioan este prooroc. El vesteste venirea Mântuitorului Hristos, iar Dumnezeu vorbeste prin gura sa. Faptul cã vorbea mereu în public si înfiera pãcatele, în special cele ale Împãratului Irod care îsi fãcuse cumnata sotie, deci, trãiau în pãcat si desfrâu, i-a adus sfârsitul”, spune pãrintele Ramon. Sf.Ioan este socotit de bisericã ultimul prooroc al Vechiului Testament si primul Sfânt al Noul Testament. El face trecerea între legea veche si cea nouã. Preotii spun cã si modul sãu de viatã, de la felul în care trãia, ca un pusnic al zilelor noastre si pânã la modul în care se îmbrãca, l-au fãcut iubit de oameni. “Chiar Mântuitorul Hristos recunoaste cã nu s-a mai nãscut un om mai sfânt din femeie decât Ioan Botezãtorul.
Straie din pãr de cãmilã si miere drept hranã
Din Evanghelia dupa Marcu, aflãm cã Sf. Ioan Botezãtorul era îmbrãcat în hainã din pãr de cãmilã, încins cu o curea de piele si cã se hrãnea cu lãcuste si miere sãlbaticã. Conform crestinortodox.ro, cãmila poate simboliza atât curãtia, cât si necurãtia. Dacã în Vechiul Testament ea putea fi privitã ca un animal curat pentru cã era rumegãtor, ea putea fi vãzutã si ca necuratã, dacã tinem seama cã avea copita despicatã. Dacã rãmânem la prima semnificatie, cea de animal curat, cãmila simbolizeazã poporul ales, în timp ce necuratia prefigura neamurile pãgâne. Faptul cã Ioan purta o hainã din pãr de cãmilã semnificã chemarea evreilor si a pãgânilor la Hristos. Cureaua, provenitã de la un animal mort, semnificã prin incingerea cu ea, omorârea patimilor. Cât priveste hrana sa, trebuie sã stim ca albinele si lãcustele erau considerate a fi curate în Vechiul Testament, semn ca Ioan se hrãnea doar cu cele plãcute Domnului.
Moartea Sfântului
Din Evanghelie cunoastem cã Irod, la un ospãt prilejuit de sãrbãtorirea zilei de nastere, a tãiat capul Sfântului Ioan Botezãtorul, la cererea Irodiadei. În acea vreme, Sfântul Ioan era întemnitat în castelul lui Irod de la Maherus. Ioan îl mustrase pe Irod pentru traiul lui nelegiuit cu Irodiada, care era sotia fratelui sãu. În ura ei de moarte, Irodiada a sfãtuit-o pe Salomeea, fiica ei, care dansase si placuse oaspetilor si îndeosebi lui Irod, sã cearã de la acesta capul Botezãtorului ca rãsplatã.
Semnificatia numelui Ioan
Ioan este nume iudaic: “Iohanan” prescurtare din Iehohanan” si înseamnã “Dumnezeu s-a milostivit. Este unul dintre cei mai importanti sfinti în cultul crestin, simbol al adevãrului, al lucrãrii neîntrerupte si al smereniei, deoarece sfântul trãia modest, sãrac pe dinafarã, dar atât de bogat în inima sa.
