Criza a sãrãcit si cantinele sãracilor din judet. În prezent, cele 3 cantine de ajutor social rãmase încã deschise în mediul urban functioneazã la 55% din potential, autoritãtile locale neavând fonduri destule pentru finantarea acestui sector. Ironia face ca meniul detinutilor sã fie mai diversificat decât cel al sãracilor… La Negresti, o situatie mai specialã: cantina sãracilor functioneazã, dar numai pe hârtie, deoarece Primãria asteaptã încã bani de la un ONG din Statele Unite ale Americii
Speranta autoritãtilor locale în privinta finantãrii serviciilor oferite de cantinele de ajutor social stã în fondurile de la Guvern si în sprijinul ONG-urilor. În judetul Vaslui existã 4 cantine de ajutor social cu o capacitate totalã de 605 locuri. Conform statisticilor Consiliului Judetean Vaslui, în fiecare zi beneficiazã de serviciile cantinelor un numãr mediu de 364 de persoane, ceea ce reprezintã doar 55% din capacitatea cantinelor de ajutor social. Acest fapt nu se datoreazã lipsei solicitãrilor. Din contra, acestea s-au înmultit fatã de anii trecuti, pe fondul crizei economice. Lipsa fondurilor este impedimentul cu care se confruntã primãriile, costurile de functionare a cantinelor fiind din ce în ce mai mari si mai greu de suportat. De exemplu, pentru a hrãni 100 de oameni într-o lunã, ar trebui sã se aloce în jurul a 80 de milioane lei vechi, un cost extrem de mare în vremuri de crizã.
La Penitenciarul Vaslui se mânâncã mai bine
În general, meniul de la cantinele sãracilor este departe de a se numi… meniu adevarat. Ciorba, supa, piureul, tocãnita si macaroanele se repetã, trist si nefericit, la nesfârsit. De fapt, se mânâncã mai rãu ca la Penitenciarul Vaslui. Spre comparatie, la micul dejun, puscãriasii de aici (si nu numai din Vaslui, dar si cei din tarã) servesc ceai, biscuiti, brânzã, margarinã, pâine si gem. Pentru felul întâi, la pranz, li se pregateste ciorbã sau supã. Ciorba poate fi de legume, fasole, cartofi ori tãrãneascã. Iar la felul doi se serveste carne, pe lângã cartofi, iahnie de fasole, pilaf de orez, ghiveci sau varzã. La cinã, tocanitã cu carne, fasole verde ori macaroane cu brânzã. La fiecare zece zile se repeta meniul. Exista mese special gãtite pentru detinutii care muncesc, fatã de cei care nu presteazã servicii. Prin lege, autoritãtile sunt obligate sã punã la dispozitia detinutilor care fac parte din altã religie, ori cei ce suferã de boli cronice, ori sunt vegetarieni, meniuri potrivite.
La Negresti cantina este deschisã, dar numai pe hârtie
Povestea “sfârsitului” cantinei de la Negresti este una tipic româneascã. Aici, în anii trecuti, mâncau în jur de 130 de oameni în fiecare zi. În 2009 cantina a fost închisã din lipsã de fonduri, nu înainte ca Primãria Negresti sã bage bani buni în tacâmuri, reabilitarea clãdirii, fete de masã, scaune, mese, etc. Dupã ce au fãcut-o sã sclipeascã, cei de la Primãrie si-au dat seama cã nu mai au bani pentru mâncare si au închis-o. Cu toate acestea, primarul orasului, Ioan Cozma spune cã pe hârtie a pãstrat cantina deschisã deoarece se asteaptã bani de la un ONG din Statele Unite ale Americii. Acesta ar dori sã ofere bani pentru îmbunãtãtirea situatiei rromilor si, pe lângã acestia ar putea mânca si sãracii români. Primãria Negresti crede cã va reusi în aceastã… “schemã”, fiindcã la Consiliului Judetean Vaslui sau Guvern nu existã nicio sperantã pentru finantare. “Am închis cantina în 2009 din lipsa fondurilor financiare. Pentru a hrãni peste 130 de persoane aveam nevoie de peste o suta de milioane pe lunã. Am reabilitat-o complet înainte sã o închidem. Cantina aratã desãvârsit, avem tacâmuri noi, farfurii noi, mese la fel, însã nu avem fonduri. Eu si mâine o deschid dacã îmi dã cineva bani. Poate deservi 250 de persoane pe zi”, a declarat Ioan Cozma primarul orasului Negresti.
