Cum vor vota alegãtorii din judet în turul II
TENSIUNE Peste câteva zile, cei 375.603 alegãtori vasluieni înscrisi în listele electorale permanente – existã o întreagã polemicã pe aceastã cifrã, întrucât ultimul referendum al populatiei a arãtat cã în judetul Vaslui mai sunt doar 375.148 de locuitori, populatie stabilã, cu mult mai putini decât cei înscrisi în listele electorale folosite la aceste alegeri! – sunt asteptati la sectiile de vot, pentru a-si alege presedintele. În primul tur, s-au prezentat la vot 172.000 de alegãtori, iar rezultatele au fost net în favoarea lui Ponta. 90.111 alegãtori au ales Victor Ponta, în timp ce Klaus Iohannis, candidatul dreptei, a strâns doar 35.935 voturi. În ultima sãptãmânã, s-au anuntat si intentiile celor care au participat la turul I, în functie de unul sau altul dintre candidati. Elena Udrea sau Monica Macovei au invitat electoratul sã voteze anti-Ponta, adicã în favoarea lui Iohannis, în timp ce candidatul PSD ar urma sã fie sustinut de alegãtorii lui Tãriceanu, Dan Diaconescu sau Corneliu Vadim Tudor.
Sãptãmâna trecutã, politicieni ca Dan Diaconescu, Elena Udrea, Monica Macovei sau C.V.Tudor au anuntat pe cine vor sprijini în turul al doilea al alegerilor prezidentiale. Astfel, Victor Ponta ar urma sã fie sprijinit în drumul sãu spre Cotroceni de alegãtorii lui Cãlin Popescu Tãriceanu, Corneliu Vadim Tudor sau Dan Diaconescu, în timp ce Iohannis ar primi voturile celor care au sustinut-o pe Elena Udrea sau pe cei care au votat cu Monica Macovei. Si UDMR a avut o reactie anti-Ponta, fapt care l-a umplut de spume pe tribunul Vadim Tudor. Bine vãzutã de electoratul din Vaslui, în ciuda rezultatului obtinut în turul I, fostul ministru din Guvernul Boc, Elena Udrea, le-a cerut celor care au votat cu ea în primul tur al alegerilor prezidentiale sã se prezinte la vot în 16 noiembrie si sã voteze “anti-PSD si anti-Ponta”. Iatã ce a spus Udrea: “Electoratul Elenei Udrea e cel mai anti-PSD si anti-Ponta electorat. Îi rog sã vinã la vot. E o responsabilitate pe care o avem cu totii, de a veni la vot si a decide soarta României. Acest electorat, sunt convinsã, va vota asa cum îi cer valorile si principiile statului de drept, va vota având în minte aceste valori, indiferent ce recomandãri li se vor face. Bãtãlia a fost ca eu sã ies pe locul trei, iar voturile mele sã conteze. Cei 500.000 de votanti care au pus stampila pe numele meu vor face totusi diferenta. Vor fi sti exact ce au de fãcut în turul 2 al alegerilor prezidentiale. Cei care m-au votat mã stiu foarte bine. Eu le cunosc orientarea, cunosc motivele pentru care vin sã voteze, de aceea le spun cã votul de duminicã trebuie sã fie un vot anti-Ponta”, a anuntat Udrea. Si Monica Macovei a iesit public pentru a spune cã îl sustine pe Klaus Iohannis în turul doi, desi a impus câteva conditii. “Nu cer functii, pozitii, contracte, cer respectarea unor principii. Sã nu promulge legea gratierii si amnistiei, sã declanseze referendum national pentru eliminarea imunitãtii parlamentare si presedintelui. Sã nu numeascã la conducerea Parchetelor procurori care nu sunt profesionisti. Trimit o scrisoare cu aceste conditii numai domnului Iohannis si nicidecum lui Ponta, pentru cã nu avem asteptãri de la Ponta”, a declarat Macovei. În timp ce Tãriceanu a avut reactia asteptatã si a îndemnat votantii PLR sã sustinã candidatul PSD, fiind nominalizat deja de Ponta pentru functia de prim-ministru, în cazul în care câstigã prezidentialele, Dan Diaconescu, cel care se dãdea mare luptãtor cu ciocoiii a lãsat-o mai moale cu atitudinea anti-PSD. Desi a sugerat încã de la începutul unei declaratii de presã pe cine va sustine, liderul PP-DD nu a pronuntat numele niciunuia dintre candidati si a folosit parabole gen “sef” si “adjunct” pentru a-i identifica pe Ponta, respectiv pe Iohannis. Diaconescu a mai spus cã 75% dintre sustinãtorii sãi au votat pentru “sef” si nu pentru “cel care a vrut sã fie adjunctul lui”. “Eu m-am consultat în ultimele trei zile cu telespectatorii mei, cu parlamentarii mei, cu liderii organizatiilor judetene. 75% dintre sufragii înclinã într-o directie, directie pe care vã voi spune în câteva momente. Avem de ales între un sef si adjunctul sãu”, a spus Diaconescu. Despre Victor Ponta, însã, a spus cã desi îl va sustine la prezidentiale, vor rãmâne, în continuare, adversari. “Am obtinut promisiuni de la unul dintre finalisti, intrarea în noului guvern, promisiunea fermã privind recuperarea patrimoniului fundatiei Gojdu. Noi vrem sã ne distantãm total de extremistii care i s-au alãturat. Victor Ponta rãmâne cel mai mare adversar al meu, sper sã nu rãmânã si un dusman al poporului”, a adãugat Dan Diaconescu.
Cum aratã tabloul voturilor în judetul Vaslui, înaintea celui de-al doilea tur
Adunând voturile obtinute de primii sapte candidati la functia de presedinte în turul I, în judetul Vaslui, observãm cã acestia însumeazã în jur de 90% dintre optiunile de vot din judet, ceea ce spune multe despre rolul pe care acestia îl vor avea în a sugera electoratului din judet cu cine sã voteze. Ponta ar urma sã fie votat, dacã adunãm voturile obtinute de el, cu cele ale lui Tãriceanu, Vadim Tudor si Dan Diaconescu, de peste 111.000 alegãtori, în timp ce Iohannis, beneficiind de voturile proprii si cele de la Udrea si Macovei, ar aduna în jur de 50.000 de voturi. Pe orase, primul tur nu a arãtat un dezechilibru atât de mare între Ponta si Iohannis, desi este clar cã premierul a primit cele mai multe voturi. În municipiul Vaslui, diferenta dintre cei doi principali actori politici, Victor Ponta si Klaus Iohannis, a fost de peste 5.000 de voturi, iar la Bârlad aceastã diferentã a scãzut la doar 4.000 de voturi. La Husi, fieful lui Dan Marian, doar 2.611 alegãtori l-au preferat pe Iohannis, în timp ce 5.272 de persoane au votat cu Ponta. În orasul Murgeni, proaspãtul primar PSD s-a lãudat cã va scoate 60% la alegerile prezidentiale, în turul I, si s-a tinut de cuvânt. Victor Ponta a luat 59% din voturi, în timp ce Iohannis a fost preferat de 18,62% dintre alegãtori. Colegiul Vaslui rural a demonstrat cã este “trup si suflet” pentru candidatul Victor Ponta, mai ales cã în mai toate comunele de aici alegãtorii au votat cu Ponta, în procente de 60-70%.
Analizã: de unde vor veni voturile lui Iohannis? Din municipiul Bârlad si colegiul Zorleni!
În primul tur, Klaus Iohannis a reusit scoruri neasteptat de mici în comunele în care dreapta era mai mereu câstigãtoare. Candidatul dreptei nu a câstigat în nicio localitate din judet. De exemplu, în comuna Banca, acolo unde primarul a plecat cu toti consilierii PDL la PSD, pentru Iohannis au votat 614 persoane, în procent de 25,26%. La Grivita, acolo unde primarul este în conducerea judeteanã a PDL, doar 416 alegãtori, din totalul de 1.365 care s-au prezentat la urne, l-au preferat pe presedintele PNL, iar procentul obtinut a fost de 30,48% din totalul voturilor. Stãnilesti, o altã comunã a ACL, nu a reusit sã obtinã mai mult de 502 voturi, din totalul de 1.790 voturi valabil exprimate, realizând un procent de 28,04%. Zorleni, cea mai mare comunã din judet, a adus candidatului Dreptei 549 de voturi, din totalul de 3.232 voturi, cu un procent de 16,99%. Candidatul Miscãrii Populare, Elena Udrea, un alt reprezentant al curentului de dreapta, a obtinut scoruri interesante în zona Colegiului de deputati Zorleni, acestea fiind puse pe seama trecerii la acest partid a sefului de cabinet al lui Dan Marian, Dãnut Buzamãt, care a fãcut o campanie eficientã pe acest colegiu si în municipiul Bârlad. La Zorleni, Udrea a fost preferatã de 235 de alegãtori, în procent de 7,5% din total voturi, la Perieni – 192 voturi, din totalul de 1.212, în procent de 15% (cele mai multe voturi pro-Udrea din judetul Vaslui!), Puiesti – 163 voturi, din cele 1.677 valabil exprimate, procent de 9,7%, sau Iana – 158 de voturi, dintr-un total de 1.470 de voturi valabil exprimate, procent de 10,7%. Vorbind de Elena Udrea si de votantii din mediul urban, trebuie sã remarcãm cã a primit cele mai multe voturi în Bârlad – 1.890 de voturi, în procent de 6,98%. La Vaslui, doar 1.749 de alegãtori, în procent de 6,26%, au preferat-o pe Udrea. Celãlalt reprezentant de dreapta, Monica Macovei, a obtinut majoritatea voturilor în municipii si orase. Pe total judet, 4.367 alegãtori au votat cu Macovei, realizând un procent electoral de 2,61%. Multi alegãtori din judet au votat cu Monica Macovei, în urma mediatizãrii anchetelor DNA în cazurile Hrebenciuc sau altor politicieni de vârf din PSD. Asa se explicã faptul cã, numai în Vaslui, 1.396 de alegãtori au votat cu fostul ministru al Justitiei, în procent de 4,99%, în timp ce la Bârlad s-au centralizat un numãr de 1.257 voturi. La Husi, 3,11% dintre alegãtori, adicã 336 votanti, au votat pentru Macovei.
Rãmân în joc 200.000 de voturi, care ar putea schimba datele problemei
Dacã socotim cã numãrul alegãtorilor înscrisi pe listele electorale permanente la nivelul judetului Vaslui este de 375.603 persoane, iar la urne s-au prezentat 172.000 alegãtori (din care 14.000 au fost pe liste suplimentare), rezultã cã în jur de 200.000 de vasluieni nu au putut fi scosi din case, în primul tur, de puzderia de candidati pentru fotoliul de presedinte al României. În plus, se spune cã mare parte dintre cei care l-au votat pe Tãriceanu în primul tur, în judetul Vaslui, 6.552 alegãtori, sunt liberali ca orientare si nu îl agreeazã pe Victor Ponta, în timp ce alegãtorii lui Corneliu Vadim Tudor, 6.337, ar fi pus stampila pe tribun cu gândul la vremurile în care acesta avea un cuvânt de spus în politicã, lucru care nu s-a mai întâmplat în ultimii ani. Totusi, intervin si cifre interesante, în acest joc al procentelor. Recensãmântul populatiei din judetul Vaslui, din octombrie 2011, arãta cã în populatia stabilã din zonã era de 375.148 persoane, ceea ce înseamnã cã listele electorale permanente contin 269.385 de persoane. Or, la numãrul de alegãtori care s-au prezentat la vot, ar însemna o prezentã la votare, în primul tur al alegerilor prezidentiale, de 64%. Dincolo de toate aceste cifre, un lucru este clar: dincolo de membrii de partid sau simpatiile politice, diferenta o pot face, duminicã, 16 noiembrie, cei care nu s-au prezentat la vot în primul tur si care îsi pot exprima public optiunile.
