• în primul semestru din acest an numărul concediilor medicale a scăzut enorm • se pare că medicii dau acum scutiri temporare de muncă doar acolo unde este cazul • în primele 6 luni din 2011 au fost eliberate 15.147 de concedii, iar în aceesi perioadă a anului trecut 24.487 • pînă prin 2009, 50 – 60.000 de nemteni erau abonati la concedii, fie că erau sau nu bolnavi •
Casa de Asigurări de Sănătate Neamt a constatat că anul acesta a scos mai putini bani din pusculită pentru a deconta concediile de boală ale salariatilor din judet. Explicatia pentru „însănătosirea“ bruscă ar fi teama angajatilor de a nu fi luati la ochi de către sefi dacă tot se dau „loviti“ dar si reticenta medicilor de a mai prescrie cu prea mare usurintă concedii medicale. „Am făcut o analiză a numărului de concedii medicale acordate în primul semestru din acest an comparativ cu aceeasi perioadă a anului trecut si am constatat cu plăcere că numărul acestora s-a diminuat semnificativ. Astfel, fată de anul trecut, am decontat cu aproape 10.000 de concedii mai putin, scăderea fiind mai mult decît evidentă. Se pare că, în sfîrsit, si medicii dar si pacientii au realizat că nu prea se mai poate profita de banii sistemului sanitar pentru niste boli care, nu de putine ori, erau închipuite. Văzînd reducerea acentuată a numărului concediilor medicale eliberate anul acesta, se poate spune si că nemtenii sînt mai sănătosi. Ne dorim ca si în viitor să se diminueze tot mai mult aceste concedii medicale si să fie date doar celor care au cu adevărat nevoie de ele si care suferă într-adevăr de diverse boli“, a declarat Valerică Frătilă, seful CJAS Neamt. Potrivit datelor oferite de această institutie, în perioada 1 ianuarie – 30 iunie au solicitat si au primit concedii medicale 15.147 de nemteni pe cînd anul trecut, în acelasi interval de trimp au fost eliberate 24.487 de certificate de boală. Pînă acum doi ani, numărul concediilor medicale solicitate de nemteni era urias, anual fiind date cam 50 -60.000, ceea ce însemna că unul din doi salariati fusese măcar o dată bolnav. La rîndul ei, CJAS plătea pentru aceste concedii circa 60 de miliarde de lei anual. La începutul anului 2010, cînd statul a constatat că achită an de an sute de miliarde de lei vechi numai pentru aceste concedii, a fost emisă o hotărître de guvern prin care se modificau regulile de acordare a acestor certificate. Astfel, de la 1 aprilie 2010 casele de asigurări au început să facă verificări acasă la bolnavi, pentru a fi siguri că acestia chiar suferă de afectiunile respective dar si la medici pentru a vedea dacă dau justificat astfel de concedii de boală. Cel putin în primele luni de verificare în Neamt, mai multi doctori au fost sanctionati cu cîte 50 de milioane de lei vechi deoarece au fost constatate nereguli. Chiar dacă ulterior controalele s-au mai diminuat, efectele au continuat să se vadă, si doctorii dar si salariatii evitînd concediile medicale dacă nu era neapărat necesar.
Putine cazuri flagrante au ajuns în instantă
Concediile date pentru boli închipuite era o practică des întîlnită în anii din urmă, ambele părti implicate fiind multumite. Medicii îsi rotunjeau veniturile, fiind greu de crezut că o făceau dezinteresat, iar „bolnavii“ chiuleau motivat de la serviciu, rezolvîndu-si problemele personale. Plus că luau si bani pe perioada cît erau în „convalescentă“. O situatie ciudată se petrecea în perioada în care firmele de pe platforma chimică de la Săvinesti mergeau din plin. De cum venea toamna, multime de salariati care avea locuinta în localitătile din preajmă se îmbolnăveau subit si lipseau cu săptămînile de la treabă. Dar erau apti la treburile gospodăresti de sezon, munca la strînsul recoltei fiind pe primul plan. Pentru a preîntîmpina astfel de situatii, o societate a impus (cu mult înainte de a fi reglementată de stat) controale la domiciliul celor bolnavi, pentru a vedea dacă salariatii sînt suferinzi si dacă sînt acasă. În caz contrar, cei în cauză riscau desfacerea contractului de muncă. Altă situatie de acest gen îi avea în prim plan pe sefii diverselor institutii. Cum se schimba guvernul, sau cădeau în dizgratie si se vehicula numele altui director, subit apărea cîte-o boală care-i împiedica să mai dea pe la slujbă. Si au fost situatii cînd concediile medicale erau luate vreme de cîteva luni. Astfel de cazuri au fost destule si vor mai fi cu sigurantă. Din păcate putine au fost situatiile care au fost reclamate si s-a ajuns pînă la proces. De regulă, medicii au fost scosi basma curată. Totusi, acum cîtiva ani, un medic a tremurat nitel. A fost condamnat de Judecătoria Piatra Neamt pentru afaceri cu certificate medicale date pe ochi frumosi si s-a ales cu o pedeapsă de două luni de închisoare cu suspendare, acuzatia adusă fiind fals material. În dosar au mai fost cercetati bolnavul închipuit (a primit 6 luni cu suspendare pentru instigare la fals intelectual, instigare la înselăciune si instigare la uz de fals) si sotia acestuia (a luat aceeasi pedeapsă pentru instigare la fals intelectual, înselăciune si uz de fals). În două certificate medicale s-au făcut metiuni nereale, iar documentele au fost duse la locul de muncă pentru încasarea banilor. De fapt, pe timpul convalescentei „bolnavul“ se afla în Spania, la muncă, unde a stat vreo două luni. Pedeapsa aplicată celor 3 a fost contestată cu succes, sentinta a fost desfiintată, s-a dispus rejudecarea cauzei, iar la final actiunea civilă a fost respinsă si inculpatii achitati. Într-un alt caz a fost implicat un coleg de serviciu de-al bolnavului închipuit, numai că acesta a plecat în Italia timp de 4 luni. Ancheta s-a soldat cu achitarea doctorului (altul decît cel din speta anterioară) care emisese certificatele pentru că nu au putut fi găsite actele originale.
