S-a dat liber la regionalizare: viitorul județului Vaslui, încotro?

VÂNTUL SCHIMBĂRII… România a primit avizul formal al OCDE pe dezvoltare regională, a anunțat miercuri Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației. O veste bună pentru cei deloc puțini care doresc regionalizarea, pentru că, spun ei, doar prin intermediul ei se poate contribui la reducerea disparităților economice și sociale dintre regiuni. Este știut faptul că în prezent, România se confruntă cu dezechilibre majore, iar pentru asta este suficient să ne uităm la regiunea București-Ilfov, care are un PIB per capita de peste 160% din media UE, în timp ce regiunea nord-est, din care face parte și județul Vaslui, se situează la aproximativ 40-50% din media UE. În viziunea multora, regionalizarea ar putea permite o dezvoltare mai echilibrată, prin alocarea mai eficientă a resurselor și proiectelor de dezvoltare.

“În cadrul procesului de aderare a României la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică, Comitetul pentru politica de dezvoltare regională al OCDE a adoptat, pe 8 iulie, avizul său formal, ca urmare a evaluării României în cadrul acestui comitet. România a fost evaluată pe 16 mai 2024, reprezentarea fiind asigurată de o delegație condusă de Marcel-Alexandru Stoica, secretar de stat în Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, instituție care are rol de punct focal pentru acest comitet și care asigură coordonarea la nivel tehnic a procesului de evaluare”, se arată într-un comunicat al Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației. Conform sursei citate, “adoptarea avizului formal confirmă atât voința și capacitatea României de a pune în aplicare instrumentele juridice ale OCDE care intră în competența Comitetului pentru politica de dezvoltare regională (Recomandarea Consiliului privind investițiile publice eficiente la toate nivelurile de guvernare; Declarația privind politicile pentru construirea unui viitor mai bun pentru regiuni, orașe și zone rurale; Recomandarea Consiliului privind politica de dezvoltare regională), cât și alinierea politicilor și practicilor României la politicile și practicile OCDE în domeniul dezvoltării regionale”. Astfel, se mai precizează în comunicat, sunt recunoscute eforturile României de consolidare a politicii de dezvoltare regională, în special prin elaborarea unui sistem solid de statistici teritoriale, prin adoptarea unei abordări localizate în domeniul dezvoltării regionale și a unor documente strategice la nivel regional, județean și local, prin consolidarea sistemului de guvernanță pe mai multe niveluri și prin îmbunătățirea capacității instituționale și fiscale a guvernelor subnaționale. Avizul formal cuprinde o serie de recomandări pentru îmbunătățirea cadrului de politici, guvernanță și finanțare în domeniul dezvoltării regionale, a căror implementare va fi asigurată prin Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației.

Se cere tot mai mult reforma administrativ-teritorială a României

Cu două zile înainte ca Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică să-și dea avizul formal pe dezvoltarea regională a României, la Vatra Dornei a avut loc cea de-a XVIII-a ediție a Forumului Economic Regional Moldova. În prezența liderilor, experților și factorilor care au pus bazele planificării și cooperării necesare în vederea atingerii obiectivelor strategice stabilite pentru Moldova 2030, s-a discutat despre acest obiectiv central: necesitatea implementării reformei administrativ-teritoriale în România bazată pe principiile regionalizării, în conformitate cu standardele Uniunii Europene. Potrivit celor prezenți la Vatra Dornei, regionalizarea ar facilita alinierea României la politicile și cerințele Uniunii Europene, asigurând o implementare mai rapidă și eficientă a directivelor și regulamentelor europene. Spania, spre exemplu, după adoptarea unui sistem de autonomie regională, a reușit să își adapteze politicile regionale la cerințele UE, beneficiind de o mai mare flexibilitate în gestionarea fondurilor și implementarea proiectelor europene. În prezent, una dintre problemele majore ale României este absorbția redusă a fondurilor europene, iar regionalizarea ar putea ajuta la o mai bună gestionare și distribuire a acestor fonduri. Polonia, după implementarea reformei regionale în 1999, a înregistrat o creștere semnificativă în absorbția fondurilor europene. În perioada 2007-2013, Polonia a absorbit aproximativ 101 miliarde de euro, devenind unul dintre cei mai mari beneficiari ai fondurilor UE, pe când în România, rata de absorbție a fost de aproximativ 33% în 2013, printre cele mai scăzute din UE. Odată cu regionalizarea, Regiunile administrative mai mari și mai puternice pot dezvolta strategii de creștere economică adaptate specificului local, ceea ce poate duce la o competitivitate sporită pe plan european și internațional. Italia a implementat o regionalizare care permite regiunilor să își dezvolte propriile strategii economice. Regiunea Lombardia, de exemplu, are unul dintre cele mai puternice economii din Europa, datorită autonomiei administrative și economice. Regionalizarea poate duce și la o administrație mai eficientă și transparentă, ceea ce ar putea contribui la reducerea corupției și la o mai bună gestionare a resurselor publice, Germania fiind un exemplu relevant în acest sens, unde structura federală permite o guvernare mai aproape de cetățeni, cu un nivel ridicat de eficiență și transparență în administrație. În România, indicele de percepție a corupției a fost de 44/100 în 2022, conform Transparency International, ceea ce arată necesitatea unor reforme care să îmbunătățească guvernanța. Regionalizarea mai înseamnă și eficientizarea administrației prin comasarea unităților administrative care va duce la reducerea numărului de funcționari publici, eliminând posturile redundante și optimizând structurile administrative. Astfel, o administrație mai eficientă va genera economii importante la bugetul public, care pot fi redirecționate către proiecte de dezvoltare regională și îmbunătățirea serviciilor publice. Reforma administrativă din Suedia, care a redus numărul de comune de la peste 2.500 la aproximativ 290 în anii 1950-1970, a condus la o administrație locală mai eficientă și mai puțin costisitoare. În 2007, Danemarca a implementat o reformă majoră, reducând numărul de municipalități de la 271 la 98 și a înființat 5 regiuni administrative. Această reformă a dus la economii semnificative și la o mai bună coordonare a serviciilor publice. Conform organizatorilor Forumului Economic Regional Moldova, includerea regionalizării în reforma administrativă a României ar putea combate și efectele negative ale migrației și depopulării, revitalizând satele și orașele mici prin proiecte de dezvoltare adaptate nevoilor locale. Prin crearea unor autorități regionale puternice și autonome, România ar putea să-și stabilizeze demografia și să ofere oportunități economice mai bune pentru locuitori, contribuind astfel la o dezvoltare echilibrată și sustenabilă a întregii țări în contextul Uniunii Europene.

Cât de benefică va fi această regionalizare pentru județul Vaslui?

Potrivit unor surse, proiectul regionalizării administrative a României va intra în linie dreaptă în 2024, pentru că în an electoral nimeni din administrația publică centrală nu își va asuma un asemenea demers. Propunerile făcute vizează reducerea numărului de județe de la 42 la 15, urmând ca județul Vaslui să facă parte din regiunea “Moldova Centru”, alături de Iași, Bacău și Neamț.  De asemenea, s-a solicitat redefinirea noțiunii de comună ca localitate cu cel puțin 5.000 de locuitori, precum și redefinirea noțiunii de oraș ca localitate cu cel puțin 10.000 de locuitori. Asta ar însemna că marea majoritate a comunelor din județul Vaslui se vor desființa și vor trece sub o altă formă de administrare locală, la fel ca și orașele Murgeni și Negrești. La prima vedere, regionalizarea nu prea avantajează cetățenii județelor care nu vor fi centre de regiune, însă exemplele țărilor enumerate mai sus arată că odată cu această regionalizare, schimbările vor fi mult mai profunde, iar beneficiile vor apărea în timp, pentru toată lumea.