SÃRBÃTOARE Rusaliile, adicã Pogorârea Duhului Sfânt sau Cincizecimea, reprezintã unul dintre marile praznice împãrãtesti ale Mântuitorului si ziua în care a fost alcãtuitã prima comunitate crestinã, nucleul Bisericii de mai târziu. Rusaliile au devenit, pe lângã Pasti, a doua sãrbãtoare rezervatã botezurilor. Pogorârea (Coborârea) Duhului Sfânt este sãrbãtoarea întemeierii Bisericii. În biserici, se aduc si astãzi ramuri verzi de tei sau de nuc, care se binecuvinteazã si se împart credinciosilor, acestea simbolizând limbile de foc ale puterii Sfântului Duh, care s-a pogorât peste Sfintii Apostoli.
Sãrbãtoarea cade întotdeauna la zece zile dupã Înãltare si la 50 de zile dupã Pasti, când a avut loc evenimentul sãrbãtorit si când evreii îsi serbau si ei praznicul Cincizecimii. Este, totodatã, sãrbãtoarea întemeierii Bisericii crestine, pentru cã, în aceeasi zi, în urma cuvântãrii însufletite a Sfântului Apostol Petru, s-au convertit la crestinism aproximativ 3.000 de oameni, care au alcãtuit cea dintâi comunitate crestinã din Ierusalim, nucleul Bisericii de mai târziu.
Duhul Sfânt, sub chipul unor limbi de foc, a umplut de darurile sale pe apostoli, pentru început acestia cãpãtând marea putere de a grãi în limbi strãine, necunoscute de ei pânã atunci. Spre mirarea multor oameni aflati în Ierusalim, cei 12 au început sã facã învãtãtura Mântuitorului cunoscutã cãtre neamuri, în diferite limbi, desi acesti ucenici erau cunoscuti de multi dintre cei prezenti ca fiind evrei simpli, în niciun caz preocupati de învãtarea limbilor strãine (trimiterea Duhului Sfânt peste ucenicii sãi o vestise mai demult Mântuitorul). Când Duhul Sfânt s-a pogorât peste apostoli, acestia au devenit „preaântelepti”, fiind umpluti de „lumina, râvna si toate harurile dumnezeiesti”. Abia dupã acel moment, ucenicii Domnului au iesit în toatã lumea, sãvârsind minuni, întorcând pe pãgâni de la închinarea idolilor, aducând la credintã de la oameni simpli la împãrati. Începutul a avut loc chiar în acea zi a Pogorârii Duhului Sfânt, când, în urma predicii apostolului Petru, 3.000 de „suflete” au crezut în Hristos, alcãtuind prima comunitate crestinã.
Traditii de Rusalii
În ajunul Rusaliilor se tin Mosii de varã sau de Rusalii – cu târguri unde oamenii gãsesc cele necesare pomenilor, dar si prilej de veselie. Se crede cã sufletele mortilor (mosilor), dupã ce pãrãsesc mormintele în Joia Mare (cea de dinaintea Pastilor), se preumblã printre cei vii, înapoindu-se la locul lor în Ajunul Rusaliilor. De Rusalii, este obisnuit si faimosul joc al cãlusarilor (executat de cete de flãcãi), dans constând din sãritul peste foc pentru a scãpa de iele – zâne rele. Si tot ca la Pasti, erau oprite îngenunchierea si postirea în toate zilele Cincizecimii, erau interzise jocurile din circuri si spectacolele pãgâne. Casele se împodobeau cu flori si ramuri verzi de nuc sau de tei, obicei mostenit de la evrei.
Cel mai probabil, cuvântul „Rusalii” derivã din cuvântul slav „rusalka”, rusalcele fiind spirite ale apei de genul nimfelor, zânelor, demonilor de apã, care erau sãrbãtoriti, pentru a fi îmbunati, în prima sãptãmânã a lunii iunie. Aceastã traditie pãgânã, pre-crestinã, s-a transmis si romanilor, care au denumit rusalka „dragaicã” (drãcoaicã, demon). În aceastã sãptamânã era interzis spãlatul, scãldatul si, în general, îi era interzis unei persoane sã se apropie de ape. Peste aceastã sãrbãtoare s-a suprapus sãrbãtoarea pogorârii Sfântului Duh. Denumirea si sãrbãtoarea rusaliilor a fost împrumutatã si de cãtre romani. Când Imperiul Roman a devenit crestin în marea majoritate, aceastã sãrbãtoare (împreunã cu multe altele) au fost crestinate în sensul cã au primit o semnificatie crestinã, suprapusã vechii sãrbãtori, în timp semnificatia si motivele initiale au fost date uitãrii.
Pe lângã multitudinea de traditii si obiceiuri, de Rusalii întâlnim si o serie de superstitii, dintre acestea câteva mai cunoscute, sunt urmãtoarele: în zilele de Rusalii nu e bine sã mergi la câmp, pentru cã Ielele te pot prinde si pedepsi; de Rusalii nu se intrã în vie, nu se merge în locuri pustii, pe langã pãduri sau fântâni fiindcã te poti întâlni cu spiritele rele; cine lucreazã în ziua de Rusalii va fi pedepsit de puterea Ielelor, deoarece nu cinsteste si pretuieste cum se cuvine ziua; de la Rusalii timp de 9 sãptãmâni nu se vor mai culege ierburi de leac; în ziua de Rusalii nu e bine sã te certi cu altii fiindcã vei fi “luat din Rusalii” etc.
