GÂNDIND ROMÂNESTE… Pentru multi dintre români, situatia din tara vecinã, Republica Moldova, este un capitol special, comparabil cu viata dintr-o familie, despãrtitã de zeci de ani de existente separate. Sã vii din România si sã lucrezi de ani de zile în beneficiul moldovenilor din Cahul, este un lucru mare. Aproape eroic, dacã iei în calcul faptul cã vii din capitala României într-un orãsel de 35-40 de mii de suflete, în care se vorbeste mai mult ruseste, însã gândurile tuturor se îndreaptã cãtre malul românesc al Prutului, cel european. Vorbim aici de experienta pe care o trãiesc cei care lucreazã zi de zi în Consulatul General al României de la Cahul, o institutie care a fãcut posibilã, la începutul acestei sãptãmâni, reunirea oamenilor de afaceri din judetul Vaslui cu cei din R. Moldova.
Consulul general al României în acest raion moldovenesc, d-na Gentiana Serbu, a ajuns la Cahul acum un an de zile, pe 11 noiembrie. Nu stia ce o asteaptã, însã simtea cã românii din aceastã parte a Republicii Moldova au nevoie de sustinere, de ajutor si deschidere din partea României, o tarã care trãieste cu gândul la fratii de peste Prut, trecuti mult prea brutal prin fierul sovietic. Probabil, de asta acum, în Cahulul anului 2010, auzi vorbindu-se pe strãzi predominat în limba rusã. Tineri sau bãtrâni, foarte multi locuitori din Cahul spun ceea ce gândesc în ruseste. Programele televiziunilor din aceastã zonã sunt la fel de rusificate, pentru cã localnicii nu prea înteleg limba românã. Si etichetele de la magazinele alimentare sau chioscurile de ziare au aceeasi notã ruseascã. Însã, oamenii din Cahul nu sunt vinovati pentru aceasta. Asa s-au nãscut si trãit, iar acum le vine greu sã schimbe un trecut de 60 de ani. Cu toate acestea, se fac pasi importanti, în directia modernizãrii orasului si raionului. Acum câteva zile, la Cahul a poposit o importantã delegatie de oameni de afaceri din judetul Vaslui. Poate, dacã nu ar fi fost efortul sustinut al Consulatului General al României, în special efortul fãcut de consulul general Gentiana Serbu, nu s-ar fi întâmplat acest fapt extraordinar. Investitorii din Vaslui au explicat cât de complicat a fost procesul integrãrii europene, într-un moment în care criza a sãrãcit mai toate firmele din judet, cu un potential destul de fragil. Dar, experienta patronilor vasluieni poate fi folositoare pentru cei de peste Prut, de la Cahul, Leova, Hâncesti sau alte raioane. Si, probabil, asta au vrut sã transmitã cei care au participat la forumul economic transfrontalier.
Voronin s-a opus deschiderii acestui consulat
Meritã amintit cã înfiintarea si functionarea acestui Consulat General a fost plinã de neprevãzut. La începutul anului 2007, presedintele Traian Bãsescu a anuntat înfiintarea a douã consulate generale, la Cahul si Bãlti. Au urmat acuzele fostului presedinte moldovean, Voronin, care declara public cã România atenteazã la securitatea R. Moldova. Înfiintarea consulatelor a fost înghetatã, întrucât autoritãtile de la Chisinãu nu au mai vrut sã audã de astfel de misiuni diplomatice în douã orase importante ale republicii. Abia în octombrie 2009, s-a pus din nou problema înfiintãrii consulatelor, dupã ce noua guvernare moldoveneascã a manifestat deschidere cãtre politica pro-europeanã. Prin HG 1335, din 11 noiembrie 2009, Guvernul României a decis numirea d-nei Gentiana Serbu în functia de consul general, sediul consulatului fiind în clãdirea fostei trezorerii raionale. Astãzi, la acest Consulat românesc lucreazã 17 persoane. Pe lângã consulul general, mai existã doi consuli, doi functionari consulari principali, sase referenti principali si doi referenti speciali, alti angajati. Faptul cã s-a organizat, în Cahul, primul forum transfrontalier din istoria regiunii, la care au participat si cele mai importante firme din judetul Vaslui, este un semnal. Unul de schimbare în bine a viitorului regiunii, dar si un mesaj de solidaritate a românilor cu fratii lor din Moldova lui Stefan cel Mare.
