Rezultatele perchezițiilor făcute în cabinetul lui Tătaru arată că cei care l-au turnat la DNA au spus minciuni

INVESTIGAȚII… Procurorii DNA au scotocit micuțul cabinet al lui Nelu Tătaru 8 ore, săptămâna trecută. Căutau banii pe care acesta i-ar fi încasat cu o zi înainte și pe care i-ar fi pus în acel dulap misterios, fiindcă, dacă e să ne luăm după referatul procurorilor trimis la Parlament, doctorul dimineața, înainte de a-și vedea pacienții, număra banii pe care îi strângea cu o zi înainte. Mai căutau și o cameră, care i-ar fi aparținut și cu care supraveghea șpaga ascunsă. Dar iată că nu au găsit nicio cameră și nici banii, ba mai mult, au rămas și cu anatema că au înaintat un document oficial Parlamentului, bazat pe presupuneri induse de cei care i-au făcut plângerea. Nu mai credem în povestea autosesizării, fiindcă deja ziarul Vremea Nouă a publicat o înregistrare incendiară în care managerul Popa s-a lăudat că-l va curenta la momentul potrivit pe fostul ministru al Sănătății, care a fost dată anul trecut. Pentru a obține aceste dovezi zdrobitoare, procurorii DNA au forțat un pic procedurile, sigilând biroul lui Tătaru chiar din ziua în care au descins la spital. Avocații doctorului spun că nu s-a procedat legal și au făcut o plângere în acest sens. Aceștia spun că sigilarea biroului, de fapt, înseamnă începutul percheziției în cabinet. Deci, cu alte cuvinte, Tătaru nu s-a mai bucurat de imunitate. Dar bine că s-a procedat de maniera aceasta, fiindcă acum nu mai sunt suspiciuni că cineva ar fi putut face curățenie și ar fi luat probele incriminatoare. Faptul că într-un înscris oficial DNA anunță că Tătaru folosea o cameră pentru a-și păzi șpaga si pentru a-și supraveghea biroul și la percheziții nu s-a găsit nimic, rezultă că procuorul de caz a crezut prea mult în declarațiile celor care au făcut plângerea. Spunem acest lucru, fiindcă fosta manageră a spitalului, Lucia Rotaru, în ziua când se făceau perchezițiile, a spus jurnaliștilor despre această cameră misterioasă și ne vorbea de superputerile procurorilor care au plasat camerele lor fără ca doctorul să știe, deși avea la rându-i o super-cameră care vedea și stia totul. Reporterii Vremea Nouă au investigat și au găsit și explicația modului în care procurorii și-au putut monta aparatura de supraveghere în biroul lui Tătaru. În aprilie anul acesta, când doctorul era în concediu, la etajul doi, fix în aripa unde are cabinet, s-a făcut curățenie general, dispusă de manager. E logic că atunci s-a montat aparatura, așa că doctorița Rotaru nu mai trebuie să fie așa mirată.

Managerul spitalului Huși, Bogdan Popa, dar și alți opozanți cunoscuți ai doctorului Tătaru din unitarea medicală, par să fie responsabili pentru inducerea în eroare a procurorilor DNA Iași. Anchetatorii, în mod straniu, s-au bazat prea mult pe poveștile spuse de cei hotărîți să îl “curenteze” pe doctorul Tătaru. Istoria cu camera de supraveghere din cabinetul doctorului, cu senzori și infraroșu, care îi semnalează instant acestuia tot ce se petrecea în cabinet în lipsa sa, era doar o legendă veche din spital, care se răspândise în instituție cu mulți ani în urmă. O asistentă îi furase din buzunarul hainei dr. Tătaru niște bani, iar atunci, intuitiv, doctorul i-a spus că a văzut-o, dar să mărturisească și o va ierta, fără să mai ducă filmarea la Poliție. A fost doar o tactică de a o face să recunoască fapta. În spital însă, s-a răspândit vestea că Nelu Tătaru are o cameră misterioasă în cabinetul lui și ea s-a tot rostogolit. Așa se face că legenda veche de ceva ani a ajuns să fie spusă de delatorii lui Tătaru la DNA Iași, ca fiind certă și fără tăgadă. În mod ciudat, anchetatorii au luat-o de bună, pentru că un manager sau vreun alt angajat cu rol de conducere într-un spital, teoretic, nu ar trebui să vorbească prostii. Practic, însă, la Huși este un fapt uzual, din păcate. Perchezițiile făcute minuțios i-au convins pe anchetatori că au fost induși în eroare și, pe lângă faptul că nu reușiseră să facă măcar un flagrant, fie și cu o biată sută de lei, acum se mai aflau și cu mâinile goale, în cabinetul unde au crezut că vor găsi toate dovezile de corupție ale doctorului Tătaru. Vinovați de această situație sunt nimeni alții decât autorii “curentării”, care, practic, au pus într-o situație cel puțin stânjenitoare anchetatorii, altminteri profesioniști serioși.

Lucia Rotaru, fosta manageră a spitalului, le povestea ziariștilor despre camera cu senzori din cabinetul dr. Tătaru

Lucia Rotaru, fosta manageră a spitalului, teoretic, ieșită la pensie, dar, practic, rămasă pe o funcție în unitatea medicală, își sărbătorea aniversarea, taman când la doctorul Tătaru veniseră anchetatorii să facă percheziții. Aceasta, cunoscută ca fiind într-o animozitate veche cu doctorul Tătaru, era volubilă și s-a apucat să le povestească jurnaliștilor despre misterioasa cameră de supraveghere a doctorului Tătaru, care monitorizează dulapul acestuia. O spunea ferm și era convinsă că anchetatorii o vor găsi. Nu își dădea seama, cel mai probabil, de faptul că, arătându-se atât de sigură de existența acelei camere, arăta cam de unde ar fi putut avea procurorul o asemenea informație care s-a dovedit a fi falsă.

Anchetatorii, temându-se de camera… inexistentă a doctorului Tătaru, au plantat și ei o cameră de supraveghere. Fără succes, însă, spun avocații

Echipa de avocați ai lui Nelu Tătaru este atentă la fiecare detaliu de felul acesta, pentru că lupta pentru adevăr se anunță una foarte grea, în ciuda aparențelor. Sandra Grădinaru, cunoscut avocat ieșean, a făcut o serie de precizări foarte interesante. “Acest dosar a început din 2023. Domnul doctor a fost urmărit încă din 2023 și în 2024 lucrurile au luat o mai mare amploare din partea anchetatorilor, în sensul că aceștia au instalat și o cameră de luat vederi în biroul domnului doctor, sigur, cu mandat de la judecătorul de drepturi și libertăți. Acea cameră, din ceea ce am putut vedea de la colegii dumneavoastră din presă, ne-am dat seama că nu a surprins momente chiar relevante pentru anchetatori și au urmat și o serie de investigatori sub acoperire, în număr de 4, care au încercat să îl instinge pe domnul doctor. Deci, ei au încercat să îl provoace. Și, așa cum știm, provocarea înlătură răspunderea penală”, a spus avocata Sandra Grădinaru.

“DNA Iași are experiență în a face flagrante bine documentate. În cazul doctorului Tătaru a lipsit flagrantul. De ce?”

“În momentul în care monitorizezi un om atâtea luni de zile (din aprilie până în iulie 2024, n.r.) și folosești atâta tehnică și investigatori în acoperire și nu l-ai prins cu seriile (referire la bancnotele care se spune că s-ar fi oferit mită, n.r.)… știți, DNA Iași are experiență să facă flagrant. Și ei știu foarte bine să facă un flagrant și să îl documenteze, astfel încât clientul acela să stea mult timp în închisoare. Deci, au experiența de a face dosarele și de a le documenta foarte bine. Aici aveau posibilitatea, pentru că acei investigatori sub acoperire erau acolo, cu tehnică pe ei, să stea comisarul de poliție la ușă și să îl prindă pe domnul doctor cu cele 3 bancnote în mână, să ia seriile și să încheie un proces verbal. Și atunci nu mai era nimic de comentat. Dacă domnul doctor ar fi fost un așa șpăgar, vă dați seama că, la cât de mic este Hușul, s-ar fi dus vestea imediat și nu ar fi ieșit în stradă pentru el, pentru susținerea sa atâtea sute de oameni simpli, oameni necăjiți, pensionari care spuneau, domnule, eu nu am avut de unde să îi dau, m-a operat, m-a salvat și nu i-am dat nimic”, a atras atenția avocata Sandra Grădinaru.

Induși în eroare de delatorii care au spus că sigur se va găsi în cabinet camera misterioasă și dulapul cu bani, anchetatorii s-au pripit și au sigilat repede și ilegal cabinetul dr. Tătaru

“Ceea ce le pot reproșa celor care au lucrat la acest caz, că nu lucrează singur procurorul, ci împreună cu comisari de poliție, este că dacă, într-adevăr, anchetatorii au avut convingerea că acest om băga banii în buzunar, iar banii de la investigatori, care erau din fondurile DGA-ului, de ce nu s-au luat seriile la banconote, să îl prindă cu mita? Plus că, din punctul nostru de vedere, al legalității, este o problemă de legalitate în privința sigiliilor puse pe cabinet. Acele sigilii, din perspectiva legalității, din perspectiva apărării, nu sunt aplicate potrivit unei proceduri prevăzute de lege. Pentru că în Codul de Procedură Penală avem procedura aceasta de aplicare a sigiliilor la ridicarea de obiecte. Și nu avem prevăzută expres pentru un astfel de context. Și atunci, dacă nu este prevăzută expres pentru un astfel de context, eu consider că nu s-a procedat corect, aplicându-se sigiliile și interzicându-i doctorului să își exercite profesia. Acolo erau rețete, aparatură medicală și consider că nu s-a procedat legal prin acele sigilii. Ca o justificare a procurorilor, ei poate s-au gândit că exista acel mandat de la ICCJ pentru percheziție domiciliară (asimilată fiind și percheziția biroului), dar și acel mandat este criticabil. Acest mandat este obținut de către procurorii de caz de la judecătorul de drepturi și libertăți de la ICCJ, dar a fost obținut anterior ridicării imunității, anterior încuviințării perchezițiilor de către Camera Deputaților. Și în această privință doctrina este unanimă, doctrina de Drept Constituțional și nu numai, în a aprecia faptul că abia după ce se ridică imunitatea, trebuie să se adreseze judecătorului de drepturi și libertăți de la ICCJ, pentru emiterea mandatului”, a spus avocata Sandra Grădinaru.