• este cea mai dramatică situatie din tară • Rezervatia Cheile Bicazului-Hăsmas si-a redus suprafata cu circa 40% • bun cunoscător al masivului Ceahlău, Raul Papalicef spune că în Parcul National nu s-a defrisat, însă nu acelasi lucru s-a întîmplat în pădurile care au fost retrocedate • „Tentative au existat, însă ne-am opus cu înversunare“, a declarat Papalicef •
Judetul Neamt stă cel mai prost din toată tara la capitolul distrugerii naturii în zona de munte. De 10 ani încoace, mii de hectare din rezervatiile naturale dispar. Si asta în conditiile în care avem o legislatie complexă, de factură comunitară, în privinta mediului înconjurător. Conservarea naturii nu pare să fie un subiect prea important pentru cei a căror responsabilitate este să păstreze ceea ce am primit de la înaintasi si să dăm mai departe nealterat. Econtext a realizat evolutia unora din cele mai importante arii protejate din România, urmărind cu cîte hectare a scăzut suprafata acestora din 1992 si pînă în 2010. Cele 10 situri supuse analizei sînt Rezervatia Deltei Dunării, Rezervatia Retezat, Rezervatia Rodnei, Parcul National al Muntelui Ceahlău, Cheile Nerei – Beusnita, Cheile Bicazului – Hăsmas, Bucegi, Cozia, Muntii Măcinului si Piatra Craiului. În perioada mentionată, aceste 10 zone naturale au pierdut împreună aproape 65.000 de hectare. De aproape 3 ori mai mult decît suprafata Bucurestiului. În topul celor de la Econtext, cea mai dramatică situatie evidentiată este a Muntelui Ceahlău. Aria naturală protejată s-a înjumătătit în acest interval. Dacă în 1992 avea 17.200 de hectare, anul trecut a ajuns la doar 7.739 de hectare. Rămînînd la aceeasi regiune, zona Cheile Bicazului – Hăsmas s-a redus cu circa 40%. Sub topoarele celor care distrug pădurea a căzut si Rezervatia Retezat, care a pierdut cea mai mare suprafată: circa 17.000 de hectare, de la 54.400 în 1992, pînă la 38.047 în 2010.
Neamtul, locul II pe tară la exploatări forestiere
Că în codrii Neamtului se taie în dusmănie de ani de zile nu este o noutate, dar aceiasi analisti au mai ajuns la o concluzie – judetul nostru este pe locul II pe tară din punct de vedere al exploatărilor forestiere. Drept este că avem si păduri mari comparativ cu alte zone, dar si activitatea din zona silvicului este pe măsură. Doar sucevenii au drujbele mai puternice decît ale noastre. În 2010, volumul de lemn recoltat din Suceava s-a ridicat la 2.299.600 de metri cubi. Este singurul judet care depăseste pragul de două milioane de metri cubi. Această cantitate echivalează cu cea recoltată din 20 de judete! De altfel, aici îsi desfăsoară operatiunile două companii austriece, care sînt printre cei mai mari exploatatori de lemn din tara noastră. După Suceava urmează judetul Neamt: volumul de lemn recoltat în 2010 totalizează 1.253.100 de metri cubi. Împreună, nemtenii si sucevenii asigură aproape un sfert din productia natională de lemn. Anul trecut, volumul total de lemn recoltat în România s-a ridicat la 16.991.600 de metri cubi. Ceea ce reprezintă o crestere de 20% fată de volumul recoltat în 2000, care s-a ridicat la 14.284.700 de metri cubi. Enorm pentru o perioadă de doar 10 ani, avînd în vedere că este nevoie de zeci de ani pentru ca o pădure să ajungă la maturitate.
„S-a defrisat în zonele retrocedate, nu în Parcul National Ceahlău“
Mare iubitor de munte si un bun cunoscător a tot ce înseamnă masivul Ceahlău, Raul Papalicef spune că în Parcul National nu s-a exploatat abuziv. Papalicef a trăit istoria Parcului National Ceahlău de la început si pînă în prezent. Are 20 de ani de cînd e seful Salvamont si a fost primul administrator al formei de protectie a naturii în Rezervatia Naturală Masivul Ceahlău. Papalicef spune că suprafata administrată de Parcul National a scăzut datorită modificării ariei de restrictie, iar acest lucru s-a făcut din pricina legilor fondului funciar. „În 1992, Rezervatia Naturală Masivul Ceahlău avea o suprafată totală de 17.000 de hectare. Cuprindea suprafete administrate de ocoalele silvice Bicaz, Ceahlău si toate pădurile din jurul lacului Bicaz. Au existat exploatări forestiere, dar defrisări în adevăratul sens al cuvîntului niciodată. Tentative au fost, dar ne-am opus cu înversunare. În 2003 s-a modificat aria de restrictie din Rezervatia Naturală, aceasta transformîndu-se în Parc National care are acum o suprafată de 7.900 de hectare. Asta nu înseamnă că diferenta de la 17.000 la 7.000 a fost defrisată. S-a tăiat masiv la Grinties, dar nu în Parcul National. La Grinties au fost comise adevărate crime. S-au făcut zeci de dosare penale, însă nu s-a întîmplat nimic. S-a dat cu rasul în zonele retrocedate, iar acest lucru se va mai întîmpla. Acum 3-4 ani s-au tăiat 20.000-30.000 de metri cubi, fiind prinsă aici si o bucată din Parcul National. Pădurea fusese doborîtă de vînt, asa că arborii trebuiau scosi. Trebuie să se tină cont că în ultimii ani s-a retrocedat foarte mult. De exemplu, jumătate din cele 27.000 hectare retrocedate printului Struza s-a aflat în zona rezervatiei“, a declarat Raul Papalicef.
