• pietrenii s-au înghesuit si de această dată în centrul orasului, dar nu ca în anii trecuti • formatiile tocmite de Primăria Piatra Neamt să le cînte petrecăretilor au animat atmosfera • la Tîrgu Neamt, pe 2 ianuarie, la fel ca-n fiecare an, a avut loc o amplă paradă de datini si obiceiuri de An Nou •
A trecut si Revelionul 2012. Cu putină gălăgie în centru, cu bucate pe mesele fiecăruia, cu cîtiva artisti care au încîntat poporul amator de a întîmpina Anul Nou în aer liber si cam atît. Mai greu le-a fost măturătorilor, care de Sfîntul Vasile au strîns gunoaiele lăsate în urmă, de cu o seară înainte. Si să fi fost vreo sapte tone în total, din care sase numai din centru!
Dă-i cu ursul, dă-i cu capra…
Orasul s-a pregătit de sărbătoare încă de pe 30 decembrie, cînd în zona centrală s-a montat scena pe care au evoluat cei de la formatiile Narcotic, Deep Central si Datina. Si la mijlocul noptii dintre ani, cîtiva consilieri locali si viceprimarii Ana Monda si Dragos Chitic. care au transmis urări. Pînă la a se ajunge la petrecerea mutată de mii de pietreni în centrul orasului, pe străzi a domnit atmosfera de An Nou – ursi, capre, urători, mascati ori ba. Prin unele zone mai rari ca în alti ani, prin altele mai multi ca de obicei, urătorii au sunat, si-au făcut treaba si si-au luat bănutii meritati. Unii s-au bucurat din plin si de ospitalitatea gazdelor si au gustat din vinuri, din rachiele menite să-i încălzească la trup si mai pe seară se odihneau pe băncile din fata blocurilor. Mare le-a fost bucura copiilor care pe la colturi numărau monedele si bancnotele adunate de la cei cărora le uraseră de bine pentru noul an. Spre seară linistea cam pusese stăpînire pe oras, pentru cîteva ceasuri. Se mai auzeau dobele care sunau de se miscau perdelele de la geamuri si motoarele turate ale masinilor, mînate să ajungă la destinatie cît mai repede. Spre deosebire de anii trecuti, petardele n-au mai fost asa de multe. S-au auzit pe ici, pe colo, dar destul de rar, semn că distributia si procurarea lor s-a făcut mai greu ca altădată.
Grupuri-grupuri spre centru
De pe la ora 23, mii de pietreni au mers către centrul orasului. N-a fost ca în alti ani, cînd lumea mergea rîuri-rîuri, dar încă mai sînt nostalgici după Revelionul din centru. În fond e o ocazie de a iesi din casă, de a asculta si o prestatie a unor artisti, de a vedea un foc de artificii si, de ce nu, de a sta cu ochii în patru să nu te trezesti fără geantă, fără portofel sau cu o petardă la picior care să te sperie zdravăn. Printre cei adunati în zona Unic, multi erau veniti acasă din tări străine. Se auzeau după vorba stîlcită sau după accentul „de occidentali“. Cu copiii cărati în cîrcă, au venit să facă o comparatie între ce au văzut ei pe alte meleaguri si ce se întîmplă la noi. Una peste alta, timpul s-a scurs, a venit mult-asteptatul moment 00:00, cînd au tîsnit artificiile si lumea s-a pupat si felicitat cu spor. N-a durat euforia mai mult de 20-30 de minute. Spre cea mai mică oră a noptii lumea începea să se retragă spre case. Unii lălăind, altii mătăhăind… Important era că fiecare îsi dorea un an mai bun. Iar în urmă a rămas, conform obiceiului, o mare de mizerie. Din păcate, parcă fiecare petrecăret din centru a venit de acasă cu buzunarele pline de gunoaie si le-a împrăstiat pe jos, în buricul tîrgului. S-au spart sute de sticle de sampanie si vinuri, cărate de doamne în posete sau de domni, în buzunarul de la geacă. Sau în cosuri de nuiele sau papură. După ce le-au golit, în semn de dispret pentru că nu le mai erau utile, oamenii au dat cu sticlele de caldarîm. Altii, ceva mai „milosi“, le-au abandonat în boscheti sau le-au lăsat pe pervazul de la parterul cădirilor.
N-au putut aduna altii cît au împrăstiat ei
Conform obiceiului, în prima zi după Revelion, de Sfîntul Vasile, angajatii Salubritasului au prestat la serviciu. Si pe 31, si pe 1, doisprezece salariati ai societătii au adunat gunoaie, ajutati de două autovehicule specializate. În total, după noaptea de Revelion, Salubritas a strîns sapte tone de gunoi, din care circa sase numai din zona de centru, unde fusese petrecerea. În parcul central, în prima zi din an, un măturător, cam colorat la fată, dădea agale cu un măturoi cu fire din plastic. Cu vîrful bocancului aduna unele dintre hîrtiile întesate printre firele de gard viu. Mai împingea la vale si unele tăndări din sticlele ce fuseseră pline cu licori bahice cu cîteva ore înainte. Si la fiecare gunoi adunat trăgea cîte o înjurătură printre dinti. Stia el de ce! Cel de-l produsese se odihnea la ora aceea, în vreme ce el stătea cu măturoiul în brate! Pe o bancă a găsit un ursar, pe care zorii îl prinseseră ordihnindu-se în răcoarea diminetii de ianuarie. Cu coadă măturoiului l-a înghiontit, amintindu-i că banca nu-i o casă si că „ar să-l ia dracu de frig!“. Dar ursarul s-a întors pe-o parte si si-a văzut de lumea viselor. Zeci de panglici viu colorate fîlfîiau în bătaia usoară a vîntului si a curentilor produsi de măturoiul aflat în plină activitate. Angajatul Salubritasului si-a văzut mai departe de treabă. Si-a aprins o tigară si tinînd-o în coltul gurii, parcă indiferent că intrase în noul an, a prestat mai departe. A văzut că îi mai rămîn niste gunoaie nestrînse, dar si-a propus să le ia altă dată. În fond, s-a schimbat anul, nu si sectorul lui de activitate! Si cam la fel au procedat si colegii lui, consemnati de Sfîntul Vasile la datorie. Că noaptea dintre ani a fost una „grea“ pentru multi pietreni s-a văzut pe 1, cînd rari erau oamenii pe străzi. Unii au iesit din case de voie, de nevoie, ca să meargă la slujbă. Pe mai toate străzile, „cete“ de javre se întreceau în a traversa ori în a merge acolo unde stiau că ar putea găsi niste resturi de mîncare. Cam asta a fost în oras la trecerea dintre ani. S-a mîncat, s-a băut, s-a dansat si toti si-au urat lor si celor de alături să aibă parte de un an cu mai multi bani, sătui de criză si de lipsurile de pînă acum.
Festivalul de la tîrg, filmat de un japonez
Ca în fiecare an, pe 2 ianuarie, la Tîrgu Neamt s-a desfăsurat un festival ad-hoc al urătorilor din zonă costumati în ursi, capre, arnăuti si alte personaje, create după imaginatia si posibilitătile de deghizare ale fiecăruia dintre participanti. La această editie străzile si trotuarele au fost mult mai aglomerate ca altădată, fiindcă vremea neobisnuit de caldă pentru această perioadă a anului a scos din case multă lume de toate vîrstele, atît din oras cît si din localitătile limitrofe. Si balcoanele si ferestrele blocurilor din buricul Tîrgului se tranformaseră în veritabile loje din care locatarii si prietenii lor urmăreau de la înăltime spectacolul străzii. Formatiile defilau si uneori se opreau în loc, urîndu-i pe trecători în versuri vechi, mostenite din bătrîni, sau adaptate vremurilor de astăzi. Oamenii făceau roată în jurul ursarilor si dacă erau multumiti de evolutia acestora, puneau la urmă un ban în dobele lor. Pe lîngă personajele în costumatii traditionale erau prezente si altele, care nu prea respectau tiparul manifestării, ci căutau mai mult să socheze privitorii. Era cazul unui bărbat învesmîntat în negru, cu o mască sugerînd un craniu, ce căra în spinare o cruce pe care scria „Băse-Boc“, iar pe cealaltă parte „România trezeste-te“. Alti doi mascati trăgeau după ei ceva ce părea un porc împăiat. Mai încolo, o mireasă cu părul alb si fata hidoasă mergea la brat cu un clovn. Formatiile consacrate s-au adunat la amiază, pe platoul din fata Casei Culturii, unde a fost organizată a XVI-a editie a Festivalului obiceiurilor si traditiilor de Anul Nou. Pentru că cele 14 formatii participante erau cam la fel de valoroase, nu s-a mai întocmit un clasament, ci s-au oferit tuturor diplome de merit si premii în bani, din partea primăriei. „Ne-am gîndit că e mai bine să procedăm astfel pentru a-i încuraja să participe si altădată. Am avut mai multi participanti ca anul trecut, fiecare avînd ceva specific, joc si costumatii diferite“, a spus Cristina Cosma, de la Casa Culturii. Publicul a avut ocazia să privească spectacolul oferit de Ansamblul Datini Strămosesti, din Ciohorăni-Iasi, cu măsti deosebite si costumatii de ursi din stuf, Ansamblul Asa-i datina la noi, de la Timisesti, coordonat de creatorul popular Ion Albu, Mostenitorii de la Oglindesti – o formatie de la Oglinzi, Capra bătrînă, banda Încheierea păcii din Nemtisor – cu membrii costumati în arnăuti si soldati interpretînd un fel de teatru popular, evocînd momente istorice. Au mai evoluat Arnăutii din Barieră, Humulesti, Dumbrava, Drăgănesti, Cracăul-Negru etc. Ca si în anii trecuti spectacolul a fost imortalizat cu o cameră de filmat de un japonez care le-a spus organizatorilor că studiază obiceiurile de iarnă la români, participînd si la alte festivaluri din tară.
