DUBIOS Anul 2011 a adus pentru Liviu Iacob, regele lichidãrilor din judetul Vaslui, mai multe procese si dosare decât se astepta, rezolvate în mod neasteptat cu scoaterea de sub urmãrire penalã sau NUP. Ca si în cazul Mecanica, Iacob este mielusel când vine vorba de modul în care a vândut activele fostului combinat de fibre sintetice Moldosin, la preturi de nimic. Miliardele intrã în conturile Esconsult IPURL Husi, firma de suflet a lichidatorului, iar în urmã rãmâne dezastru… Cam asa s-ar putea traduce atitudinea lui Iacob în cazul fostului CFS, din care nu a mai rãmas nimic, dupã ce acesta, în cârdãsie cu alte persoane, a vândut bunurile diverselor firme sau persoane interesate. În 2011, toate i-au mers strunã lui Iacob, care a primit si sute de milioane de lei vechi drept indemnizatii de la statul român pentru meritele sale în Revolutia din ’89. Plus cã nu a plãtit taxe si impozite, fiind unul dintre smecherii pe care Revolutia i-a îmbogãtit, cu lucrãri prinse pe sub mânã în tot municipiul Husi.
Doar 11 milioane de lei. Atât a valorat fostul CFS pentru Liviu Iacob, unul dintre lichidatorii de la Moldosin. Iacob a vândut, prin firma sa de suflet, activele Moldosin la preturi de nimic, desi, conform principiului penal “Hotii strigã hotii”, s-a îndreptat împotriva celor care au condus fabrica, acuzându-i de toate relele din lume. Fosta conducere de la Moldosin a fost achitatã de acuzatiile formulate de Iacob, în septembrie a.c., iar lucrurile reintrã în normal. Mai mult anormal, pentru cã Iacob s-a îmbogãtit din vânzarea activelor Moldosin, cu comisioanele primite din activitatea sa de gropar al fabricilor închise din diverse motive. Pentru cã tot ce a fost de vânzare s-a vândut la preturi de nimic, marelui lichidator nu i-a rãmas decât sã închidã procedura de insolventã.
Cum a pãcãlit husenii marele afacerist Iacob
Pânã a ajunge la meseria de astãzi, Iacob a pus pe picioare tot felul de afaceri necurate si în Husi. Acesta a pus mâna pe o clãdire în centrul orasului, pe strada “Stefan cel Mare”, la nr. 23, unde a functionat hotelul orasului. La aceastã adresã a locuit, zeci de ani, familia Trofin. Oameni gospodari, cei din familia Trofin aveau suprafete de vie si un mic bufet pe strada principalã. În 1950, familia Trofin a fost scoasã cu forta din casã, capul familiei fiind trecut pe lista chiaburilor. Aici a functionat o bunã bucatã de timp sediul Casei Armatei, iar prin anii ’70 a fost transformatã în hotel. Dupã ce în oras a fost construit un hotel mare si modern, vechiul imobil a fost predat IJCL. De aici, clãdirea a intrat în patrimoniul Întreprinderii Judetene de Productie Industrialã si Prestãri Servicii (IJPIPS), care a deschis o sectie de productie cu caracter local. În 1989, la Revolutie, aici era o sectie de tâmplãrie, al cãrei sef era Liviu Iacob, actualul manager de la Prodivex si consilier local PNL. Dupã 1990, societãtile locale din componenta IJPIPS si-au declarat independenta fatã de sediul judetean. Astfel, la Husi, a luat fiintã societatea Prodivex, condusã de Liviu Iacob, în al cãrei patrimoniu apãrea si fosta casã Trofin, devenitã sectie de productie. În 1996, Prodivex s-a privatizat, cu 60% din actiuni pe cupoane si 40% cumpãrate de la FPS, iar mostenitorii, familia Lina, si-au cerut înapoi casa în care au locuit cei din neamul Trofin. Mostenitorii au spus cã aceastã clãdire, aflatã în stãpânirea lui Iacob, nu figura în catastifele primãriei, nimeni nu plãtea impozit pe ea. Conform unei adrese a Administratiei Finantelor Publice Husi, 18477, din 26 octombrie 2005, “pentru perioada 1966-1998, casa a figurat în patrimoniul Goscomloc, care a gestionat acest imobil, iar pentru perioada 1999-2005, primãria municipiului Husi, care a preluat în administrare în acest imobil”. Asta înseamnã cã zeci de ani nimeni nu a plãtit niciun leu impozit pe clãdire, inclusiv patronul de la Prodivex, care s-a fãcut cã plouã, asa cum îi este felul, când vine vorba de afaceri necurate.
Cât a încasat Iacob din vânzarea Provas?
Sediul Provas, unde functioneazã acum primãria Vaslui, este o altã afacere marca Iacob. În cãutare de spãgi grase, fostul primar al Vasluiului, Victor Cristea, si-a tras sediu de primãrie de 60 de miliarde de lei, din care aproape 30 de miliarde s-au dus în conturile lui Iacob, lichidatorul clãdirii. Iacob, care ar fi trebuit sã gestioneze si baza de proiecte a fostului Institut de proiectare judetean, nu stie cum s-a pierdut arhiva Provas, în schimb, dar acolo nu-i ieseau bani, asa cã… “Nu am gãsit, când am preluat Provas, nici o proprietate intelectualã înregistratã la Oficiul de Mãrci si Inventii. Falimentul Provas-ului a fost cauzat de concurenta neloialã, dar asta e o altã discutie. La mine a venit cineva, dupã intrarea în faliment, sã-mi cearã un proiect la un drum, pentru care am cerut 300 de milioane de lei. Nu mi-a dat banii, deci, afacerea a cãzut. Probabil, care a plecat de la Provas si-a fãcut baza lui de date, noi nu stim”, recunostea Liviu Iacob. Dacã i s-ar fi dat bãnutii, cum era obisnuit, ar fi fãcut pe dracu’ în patru sã dea proiectul respectiv.
Dupã 20 de ani a mai apãrut în judet un revolutionar cu acte în regulã, Liviu Iacob!
Pe umerii lui Iacob, groparul economiei vasluiene, se sprijinã, din pãcate, si Revolutia de la Vaslui si, ca atare, statul îi recunoaste de curând dreptul de luptãtor pentru libertatea neamului! Pe lângã o serie de facilitãti si certificatul de „Erou”, recunostinta publicã merge mai departe si, recent, cel mai sus descris, primeste în jur de un miliard de lei vechi, drept recompensã moralã pentru „bravura” sa din decembrie 1989. Liviu Iacob are patalamaua de erou în mânã si cu ea, avizatã de cele mai înalte institutii ale statului, omul poate demonstra cã a luptat grozav prin Vaslui, în zilele de 22 si 23 decembrie 1989! Dupã ce si-a depus dosarul (nr. 1593) la Secretariatul de Stat pentru Problemele Revolutionarilor din decembrie 1989, mai exact pe 11.10.2004, Iacob a trebuit sã astepte cam mult pentru a i se aviza documentatia depusã (?!), dupã ce, în 2007, s-a amânat luarea unei decizii în ce-l priveste. La finele lunii iunie 2010 însã, revolutionarul si-a vãzut visul cu ochii si a primit rãspunsul afirmativ si certificatul care îi atestã drepturile depline. Prin urmare, din momentul respectiv, Iacob, cunoscut doar ca un controversat politician si oportunist om de afaceri, iatã, dintr-odatã capãtã o altã luminã în ochii vasluienilor: Iacob este eroul lor!
Faptele care l-au fãcut erou pe Liviu Iacob!
Oamenii care au fost si ei în mijlocul orasului Vaslui în zilele acelea fierbinti povestesc faptul cã, din fericire, Revolutia avea alt front însângerat, în orase mari, unde cu adevãrat mureau oameni. Prin urmare, dacă din cercetãrile istoricilor si din actele oficfiale, rezultã clar cã în orasul resedintã de judet totul s-a rezumat la iesirea în stradã si la manifestatii care n-au degenerat, nu s-au soldat cu victime, rãmâne întrebarea: ce-a fãcut Iacob în plus fatã de miile de oameni iesiti în stradã, sã strige „Jos Ceausescu”!? Unii martori ai evenimentelor de atunci spun cã Liviu Iacob s-a luptat, într-adevãr, foarte tare cu… teroristii! „Eu sunt socat sã aud cã unii dintre noi, care am fost în stradã atunci, iau certificate de revolutionar. E o luare în râs sau ce?! Am fost în stradã, în piatã, la Prefecturã, în zona industrialã, vã pot da detalii amãnuntite despre 22, 23, 24 decembrie 1989, dar nu sunt erou. Dacã Iacob Liviu este, înseamnã cã s-a luptat cu teroristii, undeva, unde sã nu-l fi vãzut noi. Nici pe el, nici pe teroristi. Dumnezeu stie ce prostii de dovezi a scris acolo, ca cineva sã îi dea acest certificat!”, povesteste Dorin Diaconiuc, 65 de ani, fost angajat la SC Mecanica Vaslui. „Eu l-am vãzut în piatã pe 22 decembrie pe Iacob. Striga ceva cã vrea pâine si salam si l-a huiduit lumea, deoarece toti stiau cã el n-a dus lipsã de nimic, deoarece tatãl lui avusese functie în partid”, povesteste vasluianul Ilie Bahrim, 53 de ani.
