Acuzatii de abuz si instigare în nerespectarea legii: Consiliul Judetean si PrefecturaVaslui, la un pas de judecatã
LA JUDECATÃ… Sefii de la Consiliul Judetean(CJ) Vaslui ar putea sã ajungã în fata judecãtorilor pentru abuz în dauna intereselor publice si instigare la nerespectarea legii. Surse din cadrul Prefecturii Vaslui spun cã “se lucreazã” la o astfel de plângere penalã. Conflictul dintre cele douã institutii a fost declansat de nevalidarea, din partea CJ, în functia de membru al Autoritãtii Teritoriale de Ordine Publicã Vaslui, a subprefectului Ciprian Iftimoaei, desi acesta trebuia sã fie, conform legii, membru de drept, validarea autoritãtii judetene trebuind sã fie mai mult formalã. Desi CJ nu a respectat legea, acest fapt a fost posibil si din cauzã cã Prefectura Vaslui a întocmit prost documentele privind propunerea subprefectului pentru ATOP
Împotriva conducerii CJ se pare cã va fi formulatã o plângere penalã pentru abuz în dauna intereselor publice si instigare, nerespectarea legii, totul fiind în legãturã cu recentul conflict privind validarea în functia de membru al ATOP a subprefectului Ciprian Iftimoaei. Surse din cadrul Prefecturii Vaslui spun cã o astfel de plângere este posibilã din moment ce sefii de la CJ ar fi instigat consilierii judeteni sã voteze împotriva unei dispozitii clare a legii, care spune cã din ATOP subprefectul face parte “de drept”, iar validarea din partea CJ este mai mult formalã în acest caz. De fapt, sefii autoritãtii judetene de administratie publicã au vrut sã-i plãteascã niste polite mai vechi subprefectului Iftimoaei. Totul porneste de la faptul cã au existat primari PDL în judet care au avut majoritate în consiliile locale, majoritate care nu a validat propunerile PSD de înlocuire în functie a unor consilieri care demisionaserã. La rândul ei, Prefectura Vaslui, care ar fi avut un rol mai mult formal în cazul unor asemenea hotãrâri ale consiliilor locale, le-ar fi validat, în loc sã le dea dreptate pesedistilor. Din aceastã cauzã Dumitru Buzatu, vicepresedintele CJ, a propus consilierilor judeteni invalidarea subprefectului Iftimoaei în ATOP. Subprefectul Ciprian Iftimoaei trebuia sã-i ia locul lui Traian Hulutã, fostul subprefect al judetului, care, odatã cu pierderea functie de subprefect, automat o pierdea si pe cea de membru al ATOP. Autoritatea este organism cu rol consultativ, fãrã personalitate juridicã, care se constituie si functioneazã pe lângã CJ în scopul asigurãrii bunei desfãsurãri si sporirii eficientei serviciului politienesc din unitatea administrativ-teritorialã în care functioneazã.
Ce spune legea
ATOP are douã acte normative de cãpãtâi care îi reglementeazã activitatea: Legea nr. 218/2002 privind functionarea Politiei Române si HG nr. 787/2002 privind aplicarea Regulamentului de organizare si functionare al ATOP. Hotãrârea de Guvern spune clar în articolul nr. 6 cã “suprefectul, seful Directiei generale de politie a municipiului Bucuresti, respectiv seful inspectoratului de politie judetean si seful Corpului gardienilor publici al municipiului Bucuresti, respectiv al judetului, sunt membri de drept ai autoritãtii teritoriale de ordine publicã”. Este adevãrat, conform art. 7 al aceluiasi regulament cã existã o “validare nominalã a tuturor membrilor ATOP din partea CJ”, dar aceasta este una formalã, nu poate ataca statutul “de drept” conferit de lege unor membri ai organismului – cazul subprefectului. Interesant este faptul cã, în trecut, pentru sefii de la CJ problema “validãrii” sau cea a “invalidãrii” era extrem de clarã în momentul în care a fost numit în functie Traian Hulutã. “Prin Hotãrârea Consiliului Judetean nr. 117/2008 privind validarea desemnãrii a membrilor ATOP a fost validat Marian Sergiu, subprefect al judetului, iar potrivit prevederilor HG 256/2009 acesta a fost numit în functia publicã de inspector guvernamental, pierzându-si calitatea de membru al autoritãtii”, se aratã în expunerea de motive a CJ a proiectului de hotãrâre nr.45/2009 privind validarea lui Traian Hulutã ca membru ATOP. În lumina tuturor acestor reglementãri este clar cã CJ a încãlcat legea. Invalidarea lui Ciprian Iftimoaei a fãcut ca proiectul de hotãrâre sã nu producã efecte juridice, de aceea nici nu a fost trimis la Prefectura Vaslui. Totul este în expectativã, si urmeazã ca în sedinta din ianuarie 2011 problema sã se rediscute în cadrul sedintei de CJ. Dacã nu se va ajunge în instantã finalitatea acestui conflict poate fi prevãzutã – legea trebuie respectatã si, în pofida oricãror orgolii, subprefectul Ciprian Iftimoaei va deveni, pânã la urmã, membru al ATOP. Dumitru Buzatu poate doar sã întârzie ce prevede legislatia. Pentru cât timp, asta se va vedea în viitor.
Unii “propun” aiurea, altii “invalideazã” la fel
Întregul tãrãboi fãcut de CJ în ultima sedintã a anului 2010 a avut la bazã si adresa întocmitã prost de functionarii Prefecturii Vaslui prin care se aducea la cunostintã numele celui care îl va schimba pe Traian Hulutã din functie. “(…) propunem ca în locul dumnealui (Traian Hulutã n.r.) sã fie desemnat Ciprian Iftimoaei(…)” Este adevãrat, Prefectura Vaslui propunea pânã acum desemnarea unuia din cei doi subprefecti ai judetului, iar CJ valida propunerea. În conditiile în care din luna august 2010 avem câte un singur prefect în fiecare judet din tarã, documentul Prefecturii nu trebuia “sã propunã”, ci pur si simplu “sã desemneze” pe Iftimoaei ca si membru al ATOP. Propunerea” a dat motiv CJ pentru a se juca cu toatã aceastã situatie.
Remuneratie ilegalã pentru Traian Hulutã
Traian Hulutã, actualul director al Cancelariei prefectului, trebuia de mult sã pãrãseascã functia de membru al ATOP, mai exact în august 2010 când a pierdut-o pe cea de subprefect. De ce a rezistat pânã în luna decembrie, este încã un mister. “Calitatea de membru al autoritãtii teritoriale de ordine publicã se pierde în cazul în care titularul nu mai îndeplineste functia care a determinat desemnarea sa, iar pentru reprezentantii comunitãtii, în situatia în care îsi schimbã domiciliul în altã unitate administrativ-teritorialã ori ca urmare a revocãrii lor”, se spune in art. 9 al aceluiasi Regulament. Deci este clar cã Traian Hulutã nu trebuia sã continue activitatea în ATOP, activitate care este remuneratã. Simbolic, dar remuneratã. În cele 5 luni de zile au intrat în buzunarul acestuia, aproape 500 de lei. Totul din cauzã cã legea nu a fost respectatã.
