Când politica nu mai tine cont de nimic
BÃTAIE DE JOC… Conform datelor comunicate de autoritãtile locale din judetul Vaslui, de pe listele electorale ar trebui sã disparã, conform Memorandumului Guvernului, din diverse cauze, circa 21.011 persoane. La un calcul simplu, dacã s-a pãstrat proportia pentru fiecare judet, ar fi posibil ca numãrul total de alegãtori din România sã scadã, fatã de listele de la referendum, cu exact atâtea persoane cu cât e nevoie ca presedintele sã fie demis. Marea parte a persoanelor care se regãsesc într-una dintre cele nouã pozitii ale memorandumului sunt cu buletine expirate la data de 10 iulie, cu mai bine de douã sãptãmâni înainte de referendum. Vorbim de peste 12.000 de vasluieni, oameni care au votat la alegerile locale, dar acum sunt scosi în afara legii, numai pentru ca sã-i iasã socotelile premierului Ponta. În marea lor majoritate, este vorba de oameni din mediul rural, care au încã vechile buletine din vremea comunismului, cu care voteazã primarii fãrã probleme. Dacã nu ar fi fost lupta USL pentru demiterea lui Bãsescu, nu ar fi fost nicio problemã. Dacã aceste persoane ar fi vrut sã se prezinte la vot, nimeni nu-i putea împiedica sã obtinã noi acte de identitate, chiar si în ziua referendumului.
“La nivelul judetului Vaslui s-a efectuat strict o verificare a celor nouã situatii cuprinse în memorandumul guvernului, raportat la listele electorale permanente. Avem aceste date primite prin raportãrile trimise de autoritãtile locale, date asupra cãrora nu am intervenit în niciun fel, doar le-am centralizat si le-am trimis la Ministerul Administratiei si Internelor, asa cum ni s-a cerut. Este problema Curtii Constitutionale felul în care aceste date vor fi folosite sau nu în ceea ce priveste validarea, sau nu, a referendumului pentru demiterea presedintelui ales.”, a declarat Radu Renga, prefectul judetului Vaslui.
Peste 12.000 de vasluieni mai au buletine din timpul lui Ceausescu
Conform datelor centralizate de Prefectura Vaslui, nu mai putin de 20.011 cetãteni din judet se aflã într-una dintre cele nouã situatii pentru care au fost cerute lãmuriri suplimentare autoritãtilor locale cu privire la listele electorale permanente. Dintre acestia, cei mai multi, 12873 vasluieni, aveau actele de identitate expirate la date de 10 iulie 2012, datã de referintã pentru situatia cerutã de guvernul USL. Interesant este si alt fapt: pe cei aproape 13.000 vasluieni cu acte de identitate expirate nimic nu-i împiedica, dacã voiau sã-si exprime votul la referendum, sã cearã reînnoirea acestora, cu atât mai mult cu cât birourile de evidentã a populatiei au fost deschise, special în acest scop, chiar si în duminica referendumului, zi în care, doar în municipiul Vaslui, au fost preschimbate peste 500 de cãrti de identitate. Mortii, plecatii din tarã si persoanele dispãrute nu au cum influenta rezultatele referendumului.
Din datele centralizate la nivelul judetului Vaslui, cea mai mare problemã o reprezintã persoanele identificate ca locuind la domicilii a cãror suprafatã locuibilã nu se coreleazã cu numãrul de persoane identificate ca având acelasi domiciliu. Este vorba de nu mai putin de 6911 persoane, dintre care 3669 în municipiul Vaslui, 2905 la Bârlad si 902 la Husi, persoane în general care au si cetãtenia moldoveneascã, si a cãror situatie am prezentat-o în nenumãrate rânduri în paginile cotidianului Vremea Nouã. În afarã de acestia, alte 567 persoane au fost identificate ca având resedinta permanentã în strãinãtate, dar din care, mare parte, la momentul referendumului, puteau fi prezente, în tarã, si doar 359 persoane decedate care totusi, din diverse motive, încã apãreau pe listele electorale permanente. În cazul din urmã, este foarte posibil ca respectivele persoane sã fi decedat în alte localitãti sau judete decât cel de domiciliu, astfel încât primãriile nu sunt în niciun fel vinovate cã nu s-a fãcut o actualizare din partea oficiilor judetene de evidentã a populatiei.
Cei mai multi morti apar la Bârlad. La Vaslui, doar sase morti mai “voteazã”…
Pe de o parte, ipoteza înaintatã de actualii guvernanti, cu privire la numãrul mare de persoane decedate înscrise încã pe listele electorale permanente nu se confirmã, si, pe de altã parte, numãrul persoanelor decedate în ultima perioadã, cãci, de multe ori despre ele este vorba, nu justificã în niciun fel invalidarea listelor electorale de la data de 29 iulie sau reducerea numãrului de votanti. Ca o curiozitate, în municipiul Vaslui, a fost vorba de doar 6 persoane decedate si care apar încã pe listele electorale permanente, la Bârlad 28, la Husi 23, niciuna la Murgeni sau Negresti, în timp ce în mediul rural, din cauza faptului cã, la nivel national, oficiile de evidenta populatiei nu au comunicat în timp util cãtre primãrii certificatele de deces, numãrul persoanelor decedate este oricum foarte mic, câte 3, 4, 5 la fiecare primãrie, cele mai multe cazuri de acest gen fiind la Pogonesti – 25, sau la Puscasi – 15. În cazul comunei Puscasi, au mai fost depistate nu mai putin de 100 de persoane care aveau acte de identitate expirate, dar si 69 de locuitori care s-au stabilit în strãinãtate, fãrã sã anunte acest lucru în localitatea de domiciliu.
S-au fãcut tot felul de descoperiri
În judetul Vaslui, în total, în afara celor 567 de persoane care au domiciliul în strãinãtate, au mai fost identificate alti 14 cetãteni români stabiliti definitiv în alte tãri, 2 persoane care au pierdut cetãtenia românã, 135 de persoane care, prin diverse sentinte judecãtoresti, nu mai au drept de vot. Au apãrut si 136 de persoane care si-au schimbat domiciliul stabil fãrã a anunta autoritãtile locale în vederea radierii din lista localitãtilor unde au avut domiciliul anterior, dar si 15 cetãteni care, prin cãsãtorie sau divort, si-au schimbat numele, la fel, fãrã a anunta primãriile de resedintã. Din câte se pare, listele electorale permanente pe baza cãrora s-a desfãsurat referendumul privind demiterea presedintelui ales, aceleasi ca si la alegerile locale, prilej cu care actuala putere nu a contestat veridicitatea acestor liste sau a numãrului de alegãtori înscrisi, nu vor suferi, la nivelul judetului Vaslui, prea mari modificãri, cel putin într-o proportie care sã afecteze rezultatul referendumului.
Astãzi aflãm verdictul la Curtea Constitutionalã
Totul depinde acum de corectitudinea deciziilor Curtii Constitutionale, cel putin în ceea ce priveste persoanele cu acte de identitate expirate si care, astfel, nu ar fi avut dreptul sã voteze la referendum. Reamintim însã faptul cã acelasi numãr de persoane se regãsesc pe listele electorale de la alegerile locale, dar si faptul cã în perioada premergãtoare referendumului, nimeni nu-i putea împiedica pe acesti cetãteni sã cearã preschimbarea actelor de identitate în cauzã, cu atât mai mult cu cât, în marea majoritate, în judetul Vaslui, edilii alesi pe 10 iunie fac parte din coalitia aflatã la guvernare, aceeasi coalitie care a initiat procesul de suspendare a presedintelui ales, Traian Bãsescu.
Cretesti, comuna “no man land”
Din cele 136 persoane raportate la nivelul judetului Vaslui cã si-au schimbat domiciliul fãrã a anunta autoritãtile locale în vederea radierii din lista localitãtilor unde au avut anterior domiciliul, peste jumãtate sunt doar într-o singurã comunã, Cretesti. “Când am început sã verificãm listele electorale permanente, conform indicatiilor primite de la Prefecturã, am avut surpriza sã gãsim pe respectivele liste inclusiv o familie de nomazi, Stãnescu, care, acum 50 de ani, ar fi fost în trecere prin comuna noastrã, dar care, din cine stie ce motive, poate pentru faptul cã de aici li s-au eliberat buletinele, nu au fost radiate. Sunt circa 70 de cazuri de acest gen, de persoane care sunt plecate chiar si de zeci de ani din comunã, si despre care nici mãcar vecinii nu-si mai aduc aminte. Din pãcate, tot din cauza acestor fosti locuitori, care sunt încã înregistrati la primãrie, si rata de încasare a taxelor si impozitelor locale nu este de 100%, drept pentru care bugetul comunei are de suferit când vine vorba de alocãrile de fonduri de la Consiliul Judetean sau de la bugetul de stat. M-as bucura ca, dacã tot este cazul actualizãrii listelor electorale, sã putem radia din lista localitãtii si aceste persoane!”, declara Gigel Gãlãteanu, primarul comunei Cretesti.
