Acum câţiva ani, Moldova, o ţară mică între România şi Ucraina, era orientată predominant spre Occident. Din păcate, acest sprijin pentru integrarea euroatlantică scade vertiginos, iar vina este a actualei puteri politice moldoveneşti. În cazul în care ţara se îndepărtează de Occident în urma alegerilor prezidenţiale din octombrie, aceasta va fi capodopera puterii de la Chişinău, scrie Luke Coffey, director al Centrului de Politică Externă în cadrul Fundaţiei Heritage, într-un articol publicat de revista americană The National Interest.
Şi asta se poate întâmpla cu uşurinţă, continuă autorul. În cazul în care cel mai recent sondaj al Institutului Republican Internaţional este corect, Igor Dodon, un socialist prorus, ar putea să câştige.
Dintre toate ţările din fosta Uniune Sovietică, Moldova probabil suferă cel mai mult de o corupţie endemică şi turbulenţe economice. Această dublă calamitate a dus la înflorirea oligarhiei care conduce ţara, fără ca aceşti oligarhi să fie traşi la răspundere.
Din câte se ştie, oligarhul principal, care dirijează spectacolul din spatele scenei, este Vladimir Plahotniuc, cel mai bogat om din Moldova. În prezent acesta este vicepreşedinte al Partidului Democrat, iar acest titlu maschează adevăratul lui rol în procesele din Moldova. Într-un articol cu privire la întâlnirea controversată a asistentului Secretarului de Stat al SUA, Victoria Nuland, cu Plahotniuc, The New York Times îl descrie pe acesta ca fiind „cea mai de temut figură a Moldovei”, un om cu o reputaţie politică „toxică”.
Grăitoare este şi reacţia fostului prim-ministru al Republicii Moldova, Iurie Leancă, considerat unul dintre aliaţii lui Plahotniuc. Leancă a declarat că Departamentul de Stat a procedat corect că s-a întâlnit cu Plahotniuc, pentru că „ei vorbesc în toată lumea cu oameni care deţin reală putere… şi el este persoana cu putere reală în Moldova”.
