SÃRBÃTOARE… Cu prilejul Cinstirii Sfintei Icoane Prodromita de la Muntele Athos, Schitul Tanacu, din Protopopiatul Vaslui, a îmbrãcat haine de sãrbãtoare, cu ocazia hramului principal al asezãmântului monahal. Cu acest prilej, Preasfintitul Pãrinte Ignatie, Episcopul Husilor, a sfintit paraclisul de iarnã, care a primit ca ocrotitori pe Sfintii Mucenici Militari Gheorghe, Procopie si Artemie. În cadrul Sfintei Liturghii, Pãrintele Episcop Ignatie a hirotonit întru ierodiacon pe monahul Dionisie Cernat, vietuitor în cadrul acestui asezãmânt monahal. De asemenea, la finalul slujbei, Ierarhul Husilor l-a instalat pe noul egumen al schitului, în persoana ieromonahului Caliopie Adomnitei, provenit din obstea Mãnãstirii Bujoreni, încredintîndu-i conducerea administrativã si duhovniceascã a Schitului Tanacu.
Dupã slujba de sfintire, a urmat Sfânta Liturghie, oficiatã în aer liber, pe un podium special amenajat în curtea mãnãstirii. Din soborul slujitorilor au fãcut parte si pãrintele consilier eparhial Eduard Irimiea, pãrintele exarh Zaharia Curteanu, pãrintele inspector Cristian Rosu si pãrintele staret Euharist Micu, de la Mânãstirea Bujoreni, alãturi de pãrinti duhovnici de la mãnãstirile din eparhie si de preoti parohi din satele învecinate. În omilia rostitã dupã citirea Sfintei Evanghelii, Pãrintele Episcop Ignatie a explicat atitudinile surorilor lui Lazãr, Marta si Maria, în prezenta Domnului:
„Ori de câte ori Biserica o cinsteste pe cea care L-a adus pe Dumnezeu-Fiul în lume – pe Nãscãtoarea de Dumnezeu -, în cadrul Sfintei Liturghii este rânduit un pasaj evanghelic care are drept temã centralã slujirea. Maica Domnului este cea care a întruchipat, la modul deplin al cuvântului, slujirea, atât fatã de Dumnezeu cât si fatã de oameni. Maica Domnului i-a deschis lui Dumnezeu nu numai usa casei sale, ci si inima sa, dãruindu-I-o în integralitate. De aceea, Maica Domnului nu are o biografie – în sensul propriu al cuvântului. Si-a identificat viata ei cu viata lui Hristos.” a spus enoriasilor PS Ignatie.
„Cele douã atitudini – de slujire si de ascultare a cuvântului lui Dumnezeu – nu sunt în opozitie, ci în complementaritate.”
„Pericopa evanghelicã ne vorbeste despre vizita pe care Hristos a fãcut-o în casa surorilor lui Lazãr – Marta si Maria. Marta este cea care întruchipeazã omul atent, ospitalier, grijuliu ca toate lucrurile sã fie în bunã rânduialã atunci când este vorba de a-i primi pe oaspeti. Maria este cea care întruchipeazã omul lãuntric, spiritual, cel care are disponibilitatea de a asculta cuvântul lui Dumnezeu. De aceea, în momentul în care Hristos a intrat în casa lor, Maria s-a asezat ca o ucenitã în fata maestrului, în genunchi, ascultând si sorbind, cu multã atentie si cu multã dragoste, cuvintele lui Hristos. Cele douã atitudini – de slujire si de ascultare a cuvântului lui Dumnezeu – nu sunt în opozitie, ci în complementaritate. Marta I-a deschis Domnului nu doar casa, Maria I-a deschis inima ei. Dumnezeu voia ca si Marta sã-si deschidã inima, ca sã-L primeascã în viata ei.”, a continuat Episcopul Ignatie.
„Vrând, nevrând, viata noastrã presupune aceastã împletire, între ceea ce face Marta si ceea ce face Maria. Nu ne putem dispensa de niciuna din aceste douã feluri de slujiri binecuvântate. Avem nevoie de ambele. Când le punem în contradictie, când le punem într-o opozitie, este semn cã, din punct de vedere spiritual, nu suntem foarte sãnãtosi. Tot ceea ce Dumnezeu a dãruit în lumea aceasta este un mare dar. Trebuie sã ne bucurãm de orice ne dã Dumnezeu în lumea aceasta. Un om însetat, dupã câteva zile de arsitã stie ce înseamnã stropul de apã. Un om flãmând, care nu a mâncat de câteva zile, va simti din plin dulceata pâinii pe care o va lua în gurã. Nu va avea nevoie de ceva sofisticat din punct de vedere gastronomic. Un om care trece printr-o boalã cumplitã si primeste vindecare de la Dumnezeu sau scapã dintr-un accident groaznic, în care masina se face zob, iar el rãmâne teafãr, îsi dã seama cã viata si sãnãtatea sunt daruri de la Dumnezeu.Toate se împletesc în chip minunat si de noi depinde modul cum le armonizãm si cum le punem în lucrare, atât pe cele ale Martei cât si pe cele ale Mariei.”, spune PS Ignatie.
Preasfintia Sa i-a îndemnat pe cei prezenti sã armonizeze în viata lor atât caracteristicile Martei, cât si pe cele ale Mariei. „Dumnezeu, în gingãsia si delicatetea Lui, nu o admonesteazã pe Marta, nu îi reproseazã cã slujeste, cã se ocupã de cele ale unei gazde bune, ci doar îi spune cã din toatã aceastã energie si consum, lipseste ceva. Cum spunem noi: „sarea si piperul”, adicã dimensiunea spiritualã a tot ceea ce face ea. Sã-si deschidã si inima ei, nu numai casa, pentru a-L primi pe Dumnezeu. Asa ar trebui sã facem si noi când venim la Liturghie. Noi dãm un pomelnic, dãm o prescurã, dãm o sticlã de vin, facem o ofrandã, iar acestea sunt cele care tin de Marta. Dumnezeu vrea însã sã ne deschidem si fiinta, sufletul nostru, pentru a-L primi în viata noastrã. La Liturghie auzim îndemnul: <<Sus sã avem inimile!>>. Sã ne întrebãm constiinta: suntem noi, cu adevãrat, în gândul de aici, cele care tin de lumea aceasta? Sã spiritualizãm cele ale Martei, ca sã ajungem la cele frumoase si bune ale Mariei.”, a arãrat enoriasilor un mare Adevãr, Preafintia sa pãrintele Ignatie al Husilor.
Darie Ionel, mori de ciuda ca episcopul Ignatie face mai mult decat te-ai fi asteptat. Se vede invidia si rautatea de departe. Scoti petarde, gandindu-te ca poate iese foc. Nu reusesti.
Preotii nu mai pot de bine. Nu li se cere nimic. Doar sa isi faca datoria. Dar unii care nu au prins un post caldut si nu le plac sa faca slujbe, acum ies la atac, fara sa aiba nimic.
In loc sa va bucurati de ce episcop aveti, cautati sa il denigrati, pentru ca nu mai puteti de ciuda (unii, putini). Eu ma bucur de acest om. Face foarte mult pentru acest judet. Se vede ca este omul lui Dumnezeu.
Tu nu mai poti de rautate. Daca face ceva bun, spui ca e de fatada sau spectacol. Daca nu face, ca este lenes. Si uite asa te hranesti cu ciuda si rautatea.
Multumim lui Isus ca ni l-a adus aici in zona noastra. Ne face cinste.
Nu-ți este rușine să vorbești așa despre episcopul tău, de unde ai atâta certitudine în ceea ce spui? Nu cumva ești unul din aceia, care nu a putut prinde un post mai călduț?
Preasfintitul / Preafericitul /Preamaritul asta Ignatie e un fel de „Capo di tutti i capi ” la Cosa nostra de la Episcopie care acopera mizeriile facute de consilierii lui .
E mult mai rau decat pe vremea lui Corneliu : acum se colecteaza prin forta la indemmul jegosului /mizerii de Vladimir care baga mana pana la cot..stiu preotii ce zic .
Sunt multe filme si istorii despre acest Igantie care sper sa apara intr-o zi , cat de curand, pentru a scapa de acest mascarici care face lucruririle doar ptr spectacol .