ADEVÃRURI DE FLORII… În Duminica Intrãrii Domnului în Ierusalim (a Floriilor), Preasfintitul Pãrinte Ignatie, Episcopul Husilor, a sãvârsit Sfânta Liturghie în biserica localitãtii Vadurile, Protopopiatul Bârlad, sfânt locas ce are ca hram aceastã sãrbãtoare. Slujba s-a desfãsurat fãrã prezenta credinciosilor. În cuvântul de învãtãturã, Episcopul de Husi a explicat foarte plastic si cu directie clarã spre coruptii de astãzi: „În orice suflet de corupt se ascunde un trãdãtor pe mãsurã”, evident, referindu-se la Iuda în principal. În secundar însã, fiecare poate sã îsi dea seama cam unde a „tintit” Înalt Prelatul.
În cuvântul de învãtãturã, Preasfintia Sa a adus în atentie douã situatii contrastante, prezente în descrierea evenimentului Intrãrii Domnului în Ierusalim. A explicat aparenta revoltã a lui Iuda fatã de gestul femeii care a turnat un alabastru de mir pe picioarele Mântuitorului, revoltã ce avea ca motivatie coruptia ce îl stãpânea:
„În primul rând, este vorba de faptul cã Iuda, prin atitudinea sa, prin faptul cã îsi însusea bani din punga de bani pe care era îndatorat sã o pãstreze, a devenit corupt. Imaginea lui Iuda, cel care este corupt, cel care îsi însuseste din ceea ce nu-i apartine, ne dã cheia unei alte atitudini pe care a avut-o fatã de Învãtãtorul sãu.Anume, L-a trãdat cu foarte mare usurintã. În grãdina Ghetsimani, în plinã noapte, el le dã un indiciu cãrturarilor si fariseilor, spunându-le cã Cel pe care Îl va sãruta, Acela este Hristos.
În orice suflet de corupt se ascunde un trãdãtor pe mãsurã. Asa a fost cazul lui Iuda si asa este în fiecare epocã. Cel care este corupt, cel care îsi însuseste ceea ce nu îi apartine, are – metaforic vorbind – în genele sale, înclinatia înspre trãdare.
si viceversa e valabil. Trãdãtorii, cei care ne dezamãgesc, cei care urmãresc, cu orice pret, doar propriul lor interes, «cãlcând peste cadavre» ca sã ajungã la tinta pe care si-au propus-o, sunt si foarte corupti.”, a spus PS Ignatie.
„Fiti atenti la laudele care vi se aduc”
De asemenea, Ierarhul Husilor a vorbit despre entuziasmul de moment al celor care L-au întâmpinat pe Hristos la intrarea în Ierusalim, atitudine schimbatã radical la câteva zile distantã, în Vinerea Mare. Preasfintia Sa a afirmat cã trebuie sã fim foarte atenti la laudele care ni se aduc si la motivatiile celor care le fac:
„A doua atitudine de contrast este legatã de cei care L-au întâmpinat pe Hristos cu ovatii, cu o stare de euforie, la intrarea în Ierusalim. Se gândeau cã Cel care trece printre ei este, probabil, un împãrat politic, care îi va scãpa de nãpasta ocupatiei romane. O parte dintre ei aveau proaspãtã în minte minunea învierii lui Lazãr. Nu s-a mai auzit, pânã la Hristos, ca cineva sã fie înviat, dupã patru zile, dupã ce intrase în descompunere. Aceastã minune era un fapt extraordinar si le-a dat acest imbold, ca a doua zi, în Duminica Floriilor, sã Îl întâmpine pe Domnul. Din pãcate, o parte din acesti oameni, care L-au lãudat, având în suflet propriul interes, L-au trãdat, cu aceeasi usurintã, în Vinerea Mare.
Din aceastã atitudine învãtãm faptul cã suntem atât de versatili, atât de fluctuanti în dragostea noastrã. Atunci când suntem lãudati de cineva, care îsi urmãreste propriul interes, sã ne gândim cã acea persoanã ne va si trãda cu aceeasi promptitudine, cu aceeasi iutealã a fulgerului cu care este dispusã sã ne laude.
Personal, nu prea am încredere în cei care laudã, în cei care încearcã sã scoatã în evidentã anumite aspecte pozitive. Trebuie maximã precautie.
În Filocalie, pãrintii ne spun cã «cel care te laudã cel mai mult, sã te pregãtesti cã te va trãda cel mai usor». Evanghelia ne spune cã Hristos a intrat smerit în Ierusalim. Nu stim dacã era trist sau nu, însã putem intui cã era absent de la aceastã minciunã a celor care Îl primeau si Îl lãudau. Singurii care L-au primit cu inimã curatã, cu sufletele neprihãnite, au fost copilasii. Dacã ne asumãm si noi starea de inocentã, de nevinovãtie si de sinceritate, putem sã fim pãziti, putem sã ne sustragem de la ceea ce este atât de caracteristic firii umane, anume trãdarea, pe toate palierele vietii noastre”., a încheiat PS Ignatie, Episcopul de Husi.
