Amicul lui Birchall, in vizita la Vaslui
VIZITÃ A fost presedinte al României pentru o noapte, obiect de ironii în partid, dupã ce Ion Iliescu a spus public despre el cã este „prostãnac”, presedinte al PSD, presedinte al Senatului României, pânã în noiembrie 2011. De atunci, a intrat într-un con de umbrã, mai ales dupã scandalurile politice interne, în disputele sale cu actualul premier si presedinte al PSD, Victor Ponta. Cu 24 de ore înainte de declansarea campaniei pentru alegerile europarlamentare, Geoanã vine tocmai la Vaslui, un fief al social-democratilor, locul pe care l-a evitat în urmã cu cinci ani, atunci când elimina de pe lista de candidati PSD tocmai pe Gabriela Cretu, europarlamentar cunoscut si apreciat în acea perioadã. În noiembrie 2011, atunci când s-a pus problema excluderii sale din PSD, Geoanã l-a avut ca aliat tocmai pe politicianul din Vaslui pe care-l faultase în mod direct, pe presedintele PSD Vaslui, Dumitru Buzatu. Presedintele CJ Vaslui s-a opus atunci excluderii lui Geoanã din partid, desi acesta îi eliminase sotia de pe lista de candidati la Parlamentul European, în 2009. Tot Mircea Geoanã este cel care a adus în judet un politician cu aere de vedetã, pe deputatul Ana Birchall, un personaj care nu scapã niciun prilej pentru a-si etala vastele cunostinte politice si priza la electorat pe care – îsi închipuie Birchall! – o are în Vaslui.
Mircea Geoanã revine în judetul Vaslui dupã trei ani de dispute si scandaluri politice, din care a iesit destul de sifonat. Pus la punct de cãtre premierul si presedintele PSD, Victor Ponta, fostul sef al social-democratilor a primit un mandat oficial, care este legat de proiectele transfrontaliere, dar si unul destul de transparent, acela de a vedea care sunt pregãtirile pentru campania electoralã a PSD în Vaslui si în zona Moldovei. Comunicatul oficial al vizitei lui Geoanã aratã cã acesta a ajuns acum un fel de emisar al lui Ponta si cã seful de partid l-a trimis sã vadã ce mai fac judetele de granitã ale UE cu implementarea proiectelor europene. „Este momentul ca România sã-si asume un rol mai important în regiune. În acest sens, dl. Mircea Geoanã, Înalt Reprezentant al Guvernului României pentru proiecte Economice Strategice si Diplomatie publicã, a propus la nivelul Guvernului României implementarea unui proiect strategic de interes national: România – Punte între Est si Vest. Fie cã vorbim de proiecte de infrastructurã, economice sau de comunicatii, România se poate transforma într-un „nod” între Europa si Asia, mai ales în conditiile în care situatia de la granita de Est a tãrii noastre este extrem de instabilã.
Mai mult, România, cel mai mare vecin vestic al Ucrainei si stat membru al Uniunii Europene si NATO, are datoria sã vinã în sprijinul populatiei ucrainiene care si-a exprimat dorinta de a avea o apropiere de structurile europene si trans-altantice. Drept urmare, dl. Geoanã a realizat o serie de întâlniri în judetele de granitã ale României cu Ucraina si Republica Moldova cu toti actorii institutionali economici, academici si neguvernamentali care pot contribui la amplificarea raporturilor economice, academice si institutionale dintre România si Ucraina. Scopul a fost acela de a identifica proiectele prioritate de colaborare transfrontalierã cu cele doua state vecine. La finalul acestui demers, o informare va fi prezentatã în sedinta de Guvern pentru a stabili finantarea acestor proiecte prioritare ce pot transforma România într-o Punte între Est si Vest”, se aratã în comunicatul oficial primit de la partid. Dar, oare asa stau lucrurile?
Geoanã, trimis de Ponta sã ia pulsul pesedistilor din Moldova
Dacã ar fi sã citim printre rânduri comunicatul oficial, ne dãm seama cã Geoanã, desi are o titulaturã pompoasã, care impune respect – Înalt Reprezentant al Guvernului României pentru proiecte Economice Strategice si Diplomatie publicã – este în realitate doar un biet pion în partid, cãruia Ponta i-a dat un os de ros la Guvern. Nu este întâmplãtor faptul cã Mircea Geoanã ajunge în Moldova cu o zi înainte de declansarea campaniei de alegeri europarlamentare. Dupã vizitele la Botosani si în alte judete moldave, a venit rândul Vasluiului sã prezinte raportul de activitate la partid, mai ales cã ziua de 25 aprilie marcheazã începutul campaniei pentru europarlamentare. Mircea Geoanã a ajuns la Vaslui, pentru prima datã în viata sa, abia în 2006, atunci când a fost ales presedinte al PSD. Atunci, a decis sã vadã cum stau treburile în organizatia condusã de Dumitru Buzatu, asa cã a fãcut o vizitã de curtoazie si informare. Iatã ce spunea în martie 2006 cel care avea sã candideze la functia de sef al statului: „Peste câteva luni (e vorba de martie 2006, n.r.), România se va integra în Uniunea Europeanã, cu o diferentã uriasã între oras si sat, cu decalaje între nivelul de trai din urban si cel din rural. Actuala guvernare a promis foarte multe, însã am ajuns acum sã avem cel mai scump pret la motorinã, din toatã Europa, cele mai scumpe gaze naturale, cel mai scump lapte. Avem o armatã de experti, specialisti de exceptie în toate domeniile, care au pregãtit un program special pentru satul românesc. Vrem sã declansãm, astãzi la Vaslui, de mâine în toatã tara, o competitie de idei, prin care sã scoatem satul românesc din starea de înapoiere, iar peste 6 luni sau un an de zile sã reunim toate aceste idei într-un plan concret, pe care sã-l punem în aplicare când vom veni la guvernare”. Parcã nu s-a schimbat mare lucru în judetul Vaslui, dupã aceste declaratii pompoase, fãcute în urmã cu opt ani. Singurul lucru care a devenit evident în judet este modul în care o tânãrã tinere cu ifose de mare politician, Ana Birchall, fostã consilierã a lui Geoanã, a ajuns deputat în Colegiul Zorleni. Birchall a fost consilier al fostului lider PSD, fiind adusã în judet tocmai de cãtre cel care acum a ajuns Înalt Reprezentant al Guvernului. În 2008, Ana Birchall a fost trimisã de Geoanã sã candideze la Vaslui, dar si-a retras candidatura în urma unui scandal mediatic. A revenit patru ani mai târziu, când a ajuns din nou în zona Vasluiului, de aceastã datã sprijinitã de Ponta. În aceste conditii, se poate spune cã Geoanã este „nasul politic” al lui Birchall, deputatul care a gãsit la Vaslui o infrastructurã politicã puternicã, prin care a fost propulsat în Camera Deputatilor.
Vom asista la marea împãcare Buzatu-Geoanã?
Dar, probabil, capul de afis al vizitei lui Geoanã ar trebui sã fie o împãcare publicã cu liderul organizatiei judetene PSD, Dumitru Buzatu, cel pe care l-a lovit puternic în urmã cu cinci ani, atunci când o elimina pe sotia lui Buzatu, Gabriela Cretu, de pe lista de candidati la Parlamentul European. În 2009, la alegerile pentru Parlamentul European, Gabriela Cretu a fost exclusã cu totul din calculele pentru Parlamentul European, nefiind inclusã în lista de candidati tocmai din ordinul lui Geoanã, care si-a propulsat apropiatii din partid, în dauna organizatiei de la Vaslui, mai ales cã Gabriela Cretu era unul dintre cei mai apreciati europarlamentari, în acel moment. Irinel Stativã, actualul deputat de Murgeni a prins locul 31 pe listã. Atunci, neincluderea Gabrielei Cretu pe lista pentru Parlamentul European era sã provoace o rupturã în PSD, stârnind discutii între liderul PSD de la Vaslui, Dumitru Buzatu, si presedintele de atunci al partidului, Mircea Geoanã. Mircea Geoanã este cel care a ordonat ca doamna Cretu sã fie trecutã pe o pozitie care o scotea în afara Parlamentului European. Buzatu a cerut satisfactie, fiind la un pas de rãzboi cu conducerea centralã a PSD.
Mircea Geoanã, presedintele României… pentru o noapte!
Politicianul care vine astãzi la Vaslui a rãmas în memoria românilor drept omul care s-a culcat presedinte de tarã si s-a trezit… simplu cetãtean! În 6 decembrie 2009, atunci când s-au închis sectiile de votare pentru alegerea presedintelui României, Geoanã apãrea în fata românilor si îsi striga sus si tare victoria, spunând cã Bãsescu este istorie. Pe 7 decembrie 2009, dimineatã, Biroul Electoral Central anunta ceea ce avea sã fie bomba alegerilor din urmã cu cinci ani: cu 50,37 din voci, Bãsescu putea începe un nou mandat de cinci ani. Asta, dupã ce în seara precedentã sondajele efectuate la iesirea de la urne îl dãdeau câstigãtor pe Mircea Geoanã, candidatul stângii. Dupã acest episod jenant, pentru Ponta au urmat alte si alte scandaluri. În noiembrie 2011, Victor Ponta a solicitat întrunirea de urgentã a conducerii Senatului, pentru a lua în discutie solicitarea privind revocarea lui Geoanã din functia de presedinte la Senat. Ceea ce s-a si întâmplat, Geoanã pierzând aceastã functie importantã în stat. Ulterior, oameni politici din PSD i-au reprosat lui Geoanã faptul cã a ajuns presedinte al Senatului cu sprijinul partidului si nu datoritã valorii individuale. „Vreau sã-i amintesc dlui Geoanã, desi n-am fãcut-o public niciodatã si-mi pare rãu cã m-a provocat, dar vãd cã omul ãsta n-are limitã, merge din rãu în mai rãu, vreau sã-i reamintesc cã el a ajuns presedinte al Senatului datoritã mie, pentru cã eu eram atunci presedinte al Senatului. (…) Pe Ponta l-a fãcut el om? N-a hotãrât el, decizia s-a luat în Biroul Permanent. N-a fost Geoanã piesa principalã. Altii au decis Guvernul. A stat si el printre noi pe-acolo si simula cã-i mare presedinte! A, alte numiri, da, a fãcut alte numiri pentru care probabil va trebui sã mai dea si explicatii”, l-a atacat, în noiembrie 2011, fostul ministru al Agriculturii, Ilie Sârbu, socrul premierului Ponta. Cea mai tare remarcã despre cariera politicã a lui Geoanã îi apartine lui Ion Iliescu. În martie 2005, în plin scandal post-electoral, Iliescu l-a fãcut „prostãnac” pe Mircea Geoanã în plinã sedintã a grupului senatorial PSD. Pe când se discuta un subiect legat de situatia parlamentarã a PSD, Ion Iliescu a spus cã „Mircea Geoanã s-a purtat ca un prostãnac între cele douã tururi de scrutin ale prezidentialelor (în 2004, când Traian Bãsescu l-a învins pe Nãstase, n.r.), pentru cã s-a dus prin tarã si a spus cã UDMR va fi alãturi de PSD la guvernare”. Ion Iliescu a apreciat cã aceste afirmatii ale lui Mircea Geoanã au dus la pierderea unui numãr important de voturi în Transilvania, ceea ce, în final, a însemnat pierderea alegerilor prezidentiale de cãtre Adrian Nãstase.
