CARTE…Profesorul Dan Ravaru îsi continuã periplul prin istoria care a marcat crearea României Mari. Acesta a lansat, duminicã, în comuna Laza, un nou volum dedicat Centenarului Marii Uniri: “Revenirea Bucovinei la România”. “Întâmpinãm Centenarul cu jumãtate din Moldova, jumãtate din Bucovina, jumãtate din Maramures, jumãtate din Banat, jumãtate din Dobrogea. Este bine si asa, se putea si mai rãu, sunt semne. Sã strângem rândurile, sã strângem inimile, pentru ca nu cumva sã pierdem si ce-avem”, a fost îndemnul autorului.
“Revenirea Bucovinei la România” este cel de-al cincilea volum dedicat sãrbãtoririi a 100 ani de la Unirea din 1 decembrie 1918, dupã volumele “De Sântâmãria Mare / S-a stârnit mobilizare”, “Urcã trenul spre Ardeal / Încãrcat cu militari”, “Pe aici nu se trece / Asa-i al nost’ consemn” si “Revenirea Basarabiei la vatra strãbunã”. “Asa cum am procedat si în celelalte volume, trimiterile bibliografice au fost inserate în text. La sfârsitul ultimului volum, al VI-lea, va fi oferitã bibliografia completã. M-am strãduit sã pãstrez rigoarea stiintificã fãrã exagerãri, interesându-mã, mai ales, sã fructific impactul unor publicatii lecturate”, a explicat profesorul Dan Ravaru.
“Bucovina si-a constituit o personalitate distinctã, care s-ar putea defini printr-un cuvânt unic: frumusete”
Cartea este structuratã în 16 capitole menite sã explice istoria Bucovinei: “Rememorãri”, “Bucovina”, “Lupta nationalã”, “Unirea”, “Problema etnicã”, “Cultura”, “Scoala”, “Viata religioasã”, “Viata politicã”, “Gloantele de la Sarajevo”, “Bucovina în rãzboi”, “Revolutiile rusesti si monumentul Brest-Litovsk”, “Cei plecati si cei de-acasã”, “În preajma marilor prefaceri”, “Adunarea constituantã”, “Unirea”. “A cincea lucrarea din ciclul care încearcã sã evoce Primul Rãzboi Mondial la români (si singurul drum care a dus la Marea Unire) este închinatã Bucovinei. Parte a Moldovei, devenitã provincie aparte prin jocul istoriei, Bucovina si-a constituit o personalitate distinctã, care s-ar putea defini printr-un cuvânt unic: frumusete. O frumusete care, asemenea unui original curcubeu, cuprinde toate ipostazele si nuantele acestei natiuni. Frumusetea peisajului – munti, pãduri si izvoare care susurã ca versurile lui Eminescu. Mãnãstiri si biserici unicate în lume prin armonia alcãtuirii lor si a zugrãvelilor ce par pictate de îngeri, adãpostind, în tainitele lor morminte de domnitori moldoveni si pe cel mai important dintre ei, Stefan cel Mare. (…) Acest adevãrat colt de Rai a reusit, însã, sã atragã asupra lui si vitregia imperiilor. Pentru a realiza un drum strategic, Imperiul Habsburgic a smuls o parte a Moldovei si a fãcut-o “Bucovina”; Imperiul sovietic a declarat-o tarã slavã si a devenit o sectiune a pintenului sãu amenintãtor cãtre Occident. Sfâsierea în douã, prin întelegerile dintre Stalin si Hitler, prin pactul Ribbentrop- Molotov, se mentine si astãzi, consfintitã printr-o nenorocitã initiativã a fostului presedinte Constantinescu de a recunoaste granitele actuale cu Ucraina. Si nu a ajuns urgia sovieticã, a apãrut una si mai cumplitã, nationalismul ucrainean. Dacã rusii au lãsat, cel putin, sã functioneze scolile românesti, ucrainenii s-au nãpustit asupra lor. Iar noi manifestãm, la nivel înalt, cea mai înduiosãtoare iubire pentru ucrainenii care ne închid scolile, interzic limba românã, batjocoresc statuia lui Mihai Eminescu si trimit copii români de 17 ani sã se batã cu rusii din estul Ucrainei – toate acestea în anul Centenarului Marii Uniri”, povesteste profesorul Dan Ravaru în prefata cãrtii “Revenirea Bucovinei la România”.
