Profesorii tineri, o raritate pentru judetul Vaslui

ÎNVÃTÃMÂNT…La nivel judetean, peste 4300 de profesori predau în scolile vasluiene, însã doar 8.91% dintre acestia au sub 30 de ani. Profesorii tineri sunt tot mai rar întâlniti în clase, iar motivele pentru care se întâmplã acest lucru sunt numeroase, provocând adevãrate dezbateri. Unele cadre didactice sunt de pãrere cã atractia pentru meseria de dascãl a scãzut din cauza salariilor mici, din care profesorii trebuie sã-si procure materialele didactice necesare. De asemenea, pãrintii sunt de pãrere cã vârsta înaintatã de pensionare a profesorilor nu lasã loc la catedrã celor mai tineri. „Orice organizatie umanã trebuie sã aibã o distributie echilibratã a grupelor de vârstã ale angajatilor de forma unui romb cu vârfurile sus, jos si în laterale. Un triunghi cu baza sus si vârful jos este cea mai proastã situatie si asta se regãseste acum în învãtãmânt. Peste un numãr de ani se va rãmâne fãrã profesori, dar guvernele noastre au o formidabilã durere în cot de viitorul acestei tãri!”, a declarat un pãrinte.

Doar 389 de profesori vasluieni au vârste de pânã la 30 de ani, dintr-un total de 4364 de cadre didactice. În procente, asta înseamnã cã 91.09% dintre dascãlii care sunt astãzi la catedrã au peste 30 de ani. Acest lucru poate fi îngrijorãtor, tinând cont de actuala pandemie, care afecteazã de cele mai multe ori persoanele în etate. În cazul unui numãr mare de îmbolnãviri în rândul personalului didactic în vârstã, orele ar putea rãmâne descoperite, iar copiii ar putea fi lipsiti de actul educational. „Lipsa de viziune se vede acum si prin crizele provocate de îmbolnãvirile cu Covid-19 ale profesorilor, care îsi lasã clasele descoperite (nu cã ar vrea ei sã fie bolnavi). Dacã sunt supliniti, cel mai adesea acest lucru se face cu profesori de alte specializãri, care au rol de paznici, dar nu pot sã preia activitatea de predare si evaluare. Orice organizatie sãnãtoasã are o rezervã de personal, care sã permitã continuarea activitãtii când anumiti angajati lipsesc! În învãtãmânt este omul si locul, sau chiar mai mult (din pricina orelor suplimentare, pe care profesorii le cer si le fac din cauza salariilor mici). Profesorii asistenti, în primii doi ani de învãtãmânt, ar putea sã preia catedra dacã profesorul cu vechime pe care îl asistã se îmbolnãveste (sau alt profesor din scoalã, de aceeasi specialitate), în rest poate sã învete meserie pe viu, asistând în acest timp la ore si ajutând elevii! Sunt lucruri care se folosesc afarã de decenii, dar acolo sistemul are interesul sã îsi educe si pregãteascã copiii, sã asigure un viitor mai bun întregii societãti! Noi rãmânem cu povesti nemuritoare, viziuni si cu tara tot needucatã”, a scris o femeie revoltatã.

„Nu doar salariile sunt problema. Cadrul didactic nu mai este respectat”

Salariile mici pe care le primesc profesorii debutanti, vârsta de pensionare, dar si atitudinea pe care o au elevii acestei generatii vizavi de profesori pot fi câteva dintre motivele pentru care tinerii nu se mai îngrãmãdesc sã devinã cadre didactice.” De ce vã mirati? Nu doar salariile sunt problema. Cadrul didactic nu mai este respectat începând cu sistemul și continuând cu elevii și pãrinții. Autoritatea profesorului nu mai existã, disciplinã și reguli nu, libertatea (prost înțeleasã) este stãpânã. Salariul este mic ținând cont de faptul cã trebuie din banii tãi sã cumperi material didactic și o altã problemã, vârsta de pensionare. Dacã se merge tot așa, cadrul didactic are toate șansele sã moarã la catedrã. Statutul profesorului în majoritatea școlilor din țarã (existã și excepții) este umilința și batjocura. Cum sã își doreascã un elev, viitor adult, sã fie profesor?”, se întreabã o profesoarã. La ce sã vinã tineretul în învãtãmânt? În afarã de salarizarea sumbrã, sã fie umiliti de cãtre ministerul de resort, care dã astfel „bun” exemplu pãrinților si elevilor. Sã lucreze zilnic cu sute de elevi, dintre care cel putin jumãtate vin la scoalã doar sã socializeze, fiind prea rãsfãtati acasã si prea obositi de stat de ani de zile pânã târziu în noapte, pe jocuri pe computer, pe telefon si pe retele de socializare. Sã fie pusi la colt de pãrintii ai cãror copii nu învatã nici mãcar pentru a nu rãmâne corigenti…Tineretul nu este naiv”, sustine o altã profesoarã.