STRES SI ASTEPTARE Sedintele publice de ocupare a posturilor vacante din învãtãmântul vasluian au început cu stângul, chiar din prima zi, din cauza afluxului mare de candidati orarul anuntat initial de conducerea ISJ Vaslui trebuind decalat cu ore bune. Astfel cã, desi sedinta de ocupare a posturilor pentru suplinitori prin continuitate ar fi trebuit sã înceapã la ora 12, ea a fost amânatã mai bine de trei ore, zeci de cadre didactice asteptând pe hol sau în curtea liceului. Colac peste pupãzã, ei nici mãcar nu au avut acces la grupurile sanitare ale liceului, acestea fiind “indisponibile”. Iar ultima sedintã publicã a zilei, cea pentru continuitate la catedrã a suplinitorilor calificati, s-a terminat târziu în noapte…
Primele sedinte publice pentru ocuparea catedrelor vacante în învãtãmânt au debutat ieri, marti, 23 august, cu dascãlii care, dotoritã restrângerii activitãtii în unele scoli sau licee din judet, trebuie sã-si completeze norma de ore pânã la o catedrã întreagã, respectiv de 18 ore sãptãmânal. De la tineri absolventi, la oameni cu pãrul alb si cu ani de vechime la catedrã, au trebuit sã vinã din toate colturile judetului pentru a se prezenta la aceste sedinte, pentru a rãmâne sau, în cazul absolventilor, de a începe meseria de dascãl. Încã de la început, cei circa 40 – 50 de dascãli aflati în aceastã situatie au mai primit si o veste rea, respectiv au fost anuntati de presedintele sedintei publice, inspectorul Gheorghe Fluieras, de faptul cã, printr-un ordin al ministrului învãtãmântului, Daniel Funeriu, transmis cãtre inspectoratele scolare zilele trecute, directorii de grãdinite nu mai sunt degrevati de activitatea scolarã, si, ca urmare, pe lângã activitatea de manager a respectivelor institutii, trebuie sã-si reia si locul la catedrã. Acest lucru a dus la disparitia de pe listele cu locurile vacante în învãtãmânt a mai multor catedre, care, cu toate cã erau în regim de rezervare pe perioadã nedeterminatã sau pe perioade de 1 an, erau locuri vânate de unii educatori care doreau sã aibã locul de muncã cât mai aproape de localitatea de domiciliu. Printre cei care au fost nevoiti, din cauza restrângerii de activitate a unor institutii scolare, sã se prezinte la sedinta publicã de ieri pentru a-si completa numãrul de ore, se aflã si fostul primar al municipiului Husi, si deputat în primii ani de dupã Revolutie, profesorul Ioan Costin. Profesor de istorie, acesta mai avea nevoie de aproape jumãtate de normã pentru a avea catedra completã, ore pe care le-a obtinut la Scoala nr. 1 Husi. Au fost si situatii în care profesori titulari s-au pomenit cu restrângere totalã a activitãtii, trebuind sã participe la aceastã sedintã publicã pentru a primi alte catedre, cum este în cazul liceului agricol Husi, în care doi titulari, care pânã nu demult erau siguri pe posturile lor, au trebuit sã asiste, plini de emotii, la sedintã, reusind în final sã-si pãstreze locul de muncã.
Fãrã acces la toaletã!
A urmat, cu o întârziere de peste douã ore, sedinta publicã pentru cei care au fãcut cereri de detasare. În loc sã înceapã la ora 10, asa cum era programat, sedinta a început abia dupã prânz, iar cei care au venit la sedinta de dupã-amiazã, cea pentru continuitatea la catedrã în cazul suplinitorilor calificati care au promovat concursurile specifice, au trebuit sã astepte ore în plus. Conducerea liceului “Mihail Kogãlniceanu”, în amfiteatrul cãruia s-au desfãsurat sedintele, le-a fãcut încã o surprizã neplãcutã candidatilor, pe usile institutiei tronând un afis mare prin care erau anuntati cã toaletele din liceu sunt inutilizabile, îndrumând pe cei care asteptau în plin soare de dimineatã sã apeleze la grupurile sanitare din cadrul Inspectoratului Scolar Judetean. Acestea, în jurul prânzului, deja erau depãsite de situatie, emanând un miros pestilential, asa cã erau ocolite de zecile de cadre didactice care asteptau în plin soare în curtea liceului, preferând facilitãtile restaurantului de peste drum. Oricum, conduse cu mânã autoritarã de inspectorul Fluieras, care, în mai multe rânduri, a trebuit sã cearã liniste din partea profesorilor care asteptau pe holul liceului sã le vinã rândul, cu tot programul decalat, sedintele au decurs fãrã incidente notabile. În cazul celor care si-au cerut detasarea în interes personal, au fost si cazuri în care învãtãtorii s-au orientat pentru cariera de educator, dar si invers, si chiar un caz în care o educatoare a devenit profesoarã de englezã, nu doar pentru un salariu mai mare, cât pentru a accesa post în localitatea de domiciliu ori cât mai aproape de casã, cum este cazul unei profesoare de englezã care a ajuns la Bârlad tocmai din apropierea orasului Roman. În general, cea mai mare parte a candidatilor stiau exact pe ce posturi ar dori sã se mute, ba, mai mult, urmãreau sã vadã si ce posturi se elibereazã de cei care aveau un punctaj mai mare, si care alegeau primii, nu de putine ori catedre abia eliberate erau imediat ocupate de urmãtorii concurenti, fiind cazul în general al posturilor din orase.
Sedinta publicã de continuitate – sedintã maraton.
În total, la cele trei sedinte publice de ieri au participat peste 300 de cadre didactice, mare parte dintre ei rezervându-si, pentru cel putin încã un an, un loc la catedrã. De departe, cea mai lungã si chinuitoare a fost ultima, cea dedicatã suplinitorilor calificati care doreau continuitate pe postul avut pânã în aceastã varã. Nu procedura, care era mai simplã decât la alte sedinte, si nici numãrul mare de candidati a fãcut ca profesorii si educatorii sã astepte cu orele, cât faptul cã unii doreau cu orice chip sã rãmânã la catedrã, chiar dacã nu aveau dreptul. Nu a contat cã nu au primit hârtie de la conducerea unitãtii unde au activat, cu alte cuvinte nu prea mai erau bine primiti la scolile sau grãdinitele respective, asa cum nu a contat cã unii dintre ei nu îndeplineau conditiile ca si calificare ori medie la examen, acestia au irosit atât timpul comisiei, cât si a celorlalti participanti în speranta cã, totusi, se va întâmpla o minune. A fost nevoie sã se întrerupã lucrãrile de mai multe ori pentru a fi aduse dosarele de înscriere, pentru a li se demonstra faptul cã nu pot primi, cel putin în aceastã fazã, catedra mult doritã ; asta în timp ce alte câteva zeci de oameni asteptau sã le vinã rândul.
