Primarii judetului urlã dupã cofinantãri
ADUNARE Consiliul Judetean Vaslui a organizat, ieri, ce-a de-a doua rundã de consultãri cu primarii vasluieni pe tema bugetului pe 2011. Edilii au pus pe masã problemele comunitãtii, urmând ca autoritãtile judetene sã-si spunã, ulterior, punctul de vedere cu privire la împãrtirea sumelor pentru echilibrarea bugetelor locale. În ansamblu, aproape toate primãriile au nevoie de bani pentru realizarea planurilor urbanistice generale, ori cofinantãri pentru drumuri si aductiuni cu apã. “Banii pentru acest an sunt putini, dar noi vom depune toate eforturile pentru a ajuta primarii indiferent de culoarea lor politicã”, spune Corneliu Bichinet, vicepresedintele CJ, cel care a condus consultãrile
Ce-a de-a doua rundã de consultãri cu primarii din judet pentru realizarea bugetului pe 2011 s-a produs ieri, Consiliul Judetean(CJ)Vaslui invitând de aceastã datã edilii comunelor din apropierea municipiului. Consultãrile au fost conduse de vicepresedintele CJ, Corneliu Buchinet. Initiativa autoritãtilor judetene are principal motiv cunoasterea nevoilor comunelor si proiectelor în derulare. CJ vrea o situatie completã a localitãtilor: ce proiecte sunt în derulare, cofinantãrile care se impun, contractele semnate, etc. În functie de aceste date CJ va avea un punct de vedere asupra întocmirii bugetului si a repartizãrii sumelor pentru echilibrarea bugetelor primãriilor. “Banii sunt putini în acest an, însã CJ va depune toate eforturile pentru a ajuta financiar primarii indiferent de culoare politicã”, le-a transmis edililor Corneliu Bichinet. “Trebuie sã mentionãm cã vor avea prioritate acele proiecte ale dumneavoastrã pentru care deja au fost semnate contracte. De asemenea, obiectivele aflate pe ultima sutã de metri. Se au în vedere si creditele fãcute de primãrii”, a precizat Marin Nistor, directorul economic al CJ Vaslui. De cealaltã parte primarii au “tipat” dupã bani. Fiecare are datorii mai vechi de plãtit, cãmine culturale nefinalizare, sedii de primãrie “în conservare” un drum comunal abia pietruit si unde noroiul ajuge pânã la genunchi sau o scoalã neterminatã. Edilii sunt constienti cã CJ nu va putea satisface decât în parte doleantele lor. Cu toate acestea, fiecare s-a bãtut pentru comuna lui. Unii au venit cu vraful de dosare, chitantele de la bancã, contracte semnate, rezumate ale proiectelor; altii “aveau totul în cap” si au dorit sã impresioneze prin elocventã. Fiecare cum a considerat cã e mai bine. Totul pentru a obtine cât mai multi bani de la CJ. Datoritã spatiului limitat nu putem prezenta detaliat, pe fiecare primãrie în parte, toate obiectivele. Ne rezumãm la cele mai stringente probleme ale comunitãtilor.
Puscasi – comuna fãrã bibliotecã si cãmin cultural
Fãrã îndoialã, comuna Puscasi este una dintre cele mai dezvoltare din judet. Aici existã apã curentã în fiecare din cele patru sate componente, iar drumurile sunt aproape fãrã probleme. O singurã deziluzie pentru conducerea Primãriei Puscasi: nu are bibliotecã si cãmin cultural. “Oamenii nu au un spatiu pentru recreere, un loc unde sã se întâlneascã sã citeascã un ziar, o carte. E adevãrat, la noi nu prea e spatiu pentru construit. Am gãsit un teren, e adevãrat, ceva mai departe de centrul comunei, dar tot mai bine decât nimic. Avem nevoie de 1 miliard lei vechi pentru studii de fezabilitate si planul urbanistic zonal”, a spus Nicolae Ignat, primarul comunei Puscasi.
Munteni de Jos – o singurã fântânã deserveste un sat întreg
În satul Mânjesti din comuna Munteni de Jos este o singurã fântânã care seacã vara. Situatia este tragicã pentru cele 120 de familii de aici, pentru care cisterna cu apã este un vizitator zilnic mai ales în lunile iulie si august. “Avem nevoie de bani pentru a asigura apã oamenilor, nu-i de glumã. E tragic ce se întâmplã acolo, dar nu am avut bani pânã acum deoarece trebuie sãpat la adâncime. Fântâna actualã este la 22 de metri, deci vã dati seama cã trebuie sã sãpãm si mai adânc. În straturile de suprafatã nu este apã”, a precizat Dãnut Cretu, primarul comunei Munteni de Jos. Primãria a depus un proiect la Ministerul Mediului prin care se doreste construirea a douã puturi si a unui bazin de colectare. Totul ar costa în jur de 22 de miliarde lei vechi iar primãria are nevoie de cofintare. Comuna mai are nevoie de bani pentru cofinantarea aductiunii cu apã potabilã în satele Bãcãoani si Secuia. Dacã nu se plãtesc 13 miliarde lei vechi pânã pe 28 ianuarie, Primãria Munteni de Jos va trebui sã returneze Uniunii Europene 53 de miliarde lei vechi, bani care au veni în judet pânã în prezent si au fost deja folositi. “Nu scapi de împrumut bancar, desi CJ va încerca sã ajute cu fonduri comuna Munteni de Jos cât de mult va putea” a spus Corneliu Bichinet.
Albesti – 3 kilometri de drum vital!
3 kilometri de drum separã 70% din locuitorii comunei de “civilizatie”, adicã de un drum asfalt. “Avem trei kilometri din drumul Albesti – Corni rãmas neterminat. Este vital sã-l finalizãm în acest an deoarece sunt multi copii care merg la scoalã pe aici. Mai avem nevoie de 3 miliarde lei vechi pentru sediul nou al primãriei si de bani pentru Planul urbanistic general”, precizeazã Monica Amanci, primarul comunei Albesti.
Cozmesti – Primãrie fãrã… primãrie
“Nu se mai poate sta în sediul actual al Primãriei. Este o scoalã veche din secolul XIX. La fel, am drumuri care trebuiesc pietruite din nou. Mai avem problema cu scoala din Fîstîci unde lucrarea a rãmas în conservare. Sunt douã persoane care spun cã vor face o donatie generoasã pentru a finaliza lucrarea”, a spus Vasile Aporcãritei, primarul comunei Cozmesti. “Sediul de Primãrie este vital pentru comuna aceasta si va fi luat în considerare de noi. Aveti o comunã grea si aveti totusi realizãri”, a spus Bichinet. Alti primari cum au fost cei de la Vãleni, Dumesti, Delesti pe lângã alte probleme au în cârcã actualizarea planurilor urbanistice generale. “Este o problemã care se regãseste în majoritatea comunelor. Vom cãuta solutii. La fel si pentru comunele care mai au locuitori izolati la care reteaua de electricitate nu a ajuns. Va trebui neapãrat sã rezolvãm aceastã problemã. Este o barbarie sã lasi oamenii pe întuneric”, a mai spus Corneliu Bichinet.
